Árus a oferit detalii despre acest demers în cadrul unei conferinţe de presă de la Gheorgheni, declarând că a depus acţiunea la Judecătoria Secorului 3, care a emis actul de înfiinţare, cerând dizolvarea asociaţiei. Acesta susţine că şi-a motivat cererea prin faptul că asociaţia fondată de blogger-ul Dan Tănasă nu îşi îndeplineşte prevederile hotărârii de guvern (HG) privind activitatea asociaţiilor şi specificările din propriul statut.

Zsolt Árus a declarat corespondentului agenţiei ungare de presă MTI că în statutul ADEC, înregistrată în 2014, se arată că mandatul consiliului director este limitat la doi ani. Asociaţia însă nu a înregistrat la instanţă un nou consiliu director, din 2016, când a expirat mandatul organului vechi de conducere. Árus mai reproşează că în statutul asociaţiei nu apar acele scopuri care se reflectă în activitatea ADEC.

Statutul asociaţiei prevede că ea are drept scop "promovarea României ca stat naţional demn în Europa prin promovarea coeziunii cetăţenilor, promovarea culturii şi a tradiţiilor, a istoriei şi justiţiei". ADEC şi-a impus drept scop şi să lupte pentru "respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, cu precădere pentru respectarea drepturilor identitare, culturale, sociale şi de altă natură a cetăţenilor români de naţionalitate română din România sau diasporă".

Árus menţionează prevederile OG 26/2000, potrivit cărora se desfiinţează de drept acea asociaţie, al cărei consiliu director nu este capabil să se formeze timp de un an, potrivit statutului. A remarcat: ordonanţa mai prevede că instanţa poate dizolva o organizaţie, la solicitarea unei părţi interesate, dacă organizaţia nu desfăşoară acea acivitate pentru care a fost fondată. Árus a spus pentru MTI că el însuşi este o parte interesată, având în vedere că are mai multe procese pe rol cu asociaţia. Într-un astfel de proces a depus ADEC documentul fondator şi statutul, ca să demonstreze că Dan Tănasă este îndreptăţit să reprezinte asociaţia.

Zsolt Árus este de părere că dacă s-ar reuşi dizolvarea, pe cale juridică, a ADEC, atunci acea sentinţă ar putea fi un motiv de redeschidere a fiecărui proces pe care asociaţia l-a iniţiat împotriva limbii maghiare şi a simbolurilor maghiare.

Potrivit portalului instanţelor din România ADEC a deschis peste 160 de procese în primul rând împotriva consiliilor locale şi instituţiilor publice din Ţinutul Secuiesc pentru folosirea steagului secuiesc sau unguresc, precum şi în cazul inscripţiilor în limba maghiară. Majoritatea proceselor au fost câştigate de către asociaţia lui Tănasă.