Focurile de veghe au fost aprinse pe culmile aşezărilor participante, după lăsarea întunericului, iar în fiecare dintre aceste locuri, organizatorii locali au citit un manifest semnat de Balázs Izsák, preşedintele entităţii care a iniţiat şi organizat aprinderea focurilor de veghe, Consiliul Naţional Secuiesc (CNS).

"Confirmăm că angajamentul nostru faţă de autonomie nu s-a schimbat. Reiterăm că autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc este garanţia păcii, securităţii şi prosperităţii, un cadru legal care garantează egalitate deplină şi efectivă pentru locuitorii din Ţinutul Secuiesc", s-a subliniat în document.

Potrivit manifestului transmis agenţiei ungare de presă MTI, CNS a dovedit că, în ciuda obstacolelor autorităţilor, poate acţiona şi la nivel european pentru interesele Ţinutului Secuiesc, eforturile ajungând astfel pe scena internaţională. Potrivit documentului, mişcarea mai are şi sarcina de a crea şi opera sistemul de autoorganizare al poporului secuiesc, cartea de identitate secuiască.

"Fie ca această seară să fie un moment în care fiecare membru al comunităţii devine conştient de sarcina pe care în viitor va trebui să o îndeplinim împreună, şi să o transforme şi într-o experienţă personală. Fie ca fiecare maghiar să devină conştient de această sarcină şi să o transforme într-o experienţă personală: suveranitatea Ungariei trebuie protejată, autonomia Ţinutului Secuiesc trebuie obţinută! În acest fel vor fi două teritorii purtătoare ale unităţii naţionale maghiare: Ungaria suverană şi Ţinutul Secuiesc autonom", se arată în manifest.

Întrebat de MTI de ce a considerat CNS că este necesar să vorbească despre suveranitatea Ungariei, Zoltán Gazda a spus că în lupta lor pentru autonomie, secuii au nevoie de sprijinul patriei-mamă, astfel că pentru secui este foarte important ca Ungaria să îşi poată păstra libertatea în condiţiile în care se poate observa că Uniunea Europeană vrea să îi limiteze spaţiul de manevră.

Potrivit organizatorului principal, manifestele citite la aprinderea focurilor de veghe vor fi transmise misiunilor diplomatice străine de la Bucureşti, forurilor Uniunii Europene, preşedinţilor Camerei Deputaţilor şi Senatului României, prim-ministrului şi Preşedintelui României, aşa cum se întâmplă şi în cazul manifestelor de la Ziua Libertăţii Secuilor, în 10 martie.

Potrivit lui Zoltán Gazda, de obicei, răspunsul primit la manifest este un fel de ameninţare, în care este precizat că România respectă pe deplin drepturile minorităţilor, respectiv uneori nu primesc niciun răspuns sau este transmis un răspuns diplomatic potrivit căruia manifestul a fost redirecţionat comisiilor de specialitate competente.

Acesta a mai adăugat că există un singur demnitar român care nu a răspuns niciodată la manifestele înaintate de CNS: Preşedintele României. "Ar trebui să răspundă în mod obligatoriu, acest lucru arată o aroganţă şi o lipsă de respect faţă de noi, care este pur şi simplu umilitoare", a spus oficialul CNS.

CNS a fost fondat în urmă cu peste o sută de ani şi reînfiinţat în urmă cu douăzeci de ani. În 2016, consiliul a declarat ultima duminică a lunii octombrie Ziua Autonomiei Ţinutului Secuiesc. Cu această ocazie, în biserici sunt rostite rugăciuni pentru autonomia secuilor, iar seara se aprind focuri de veghe pentru "a spori vizibilitatea" regiunii care solicită autodeterminarea.