După modernizarea clădirii istorice din apropierea pieţei principale a oraşului, aceasta va găzdui profesorii invitaţi din cadrul programului Makovecz, respectiv centrele universitare şi de tineret.

"Sarcina şi misiunea noastră este ca tinerii maghiari din Bazinul Carpatic să poată fi competitivi şi în acelaşi timp să îşi păstreze şi identitatea maghiară", a subliniat Balázs Hankó, la conferinţa de presă susţinută în curtea proprietăţii aflate la adresa str. Napoca nr. 5.

Oficialul ungar le-a mulţumit reprezentanţilor Fundaţiei Sapientia şi ai universităţii pentru munca depusă, "una complet centrată pe valori", care acordă simultan atenţie competitivităţii şi păstrării identităţii.

Balázs Hankó a subliniat că scopul este ca tinerii maghiari din Bazinul Carpatic să devină nişte maghiari extraordinari, întrucât ei sunt cei care vor asigura viitorul pentru sute de ani, mii de ani de acum încolo, iar pentru asta ei au nevoie de sprijin serios în locurile lor natale.

Episcopului Bisericii Reformate din Ardeal, Béla Kató, preşedintele Fundaţiei Sapientia, a subliniat că maghiarii din Cluj-Napoca şi din Transilvania nu pot supravieţui decât în cadrele conferite de instituţiile proprii. "Astfel că avem nevoie de astfel de insule, teritorii, castele (...) în care să fim noi înşine", a spus episcopul.

Béla Kató a amintit că, spre deosebire de Târgu Mureş, la Cluj-Napoca universitatea nu a putut înfiinţa un campus universitar într-un singur loc, astfel că a încercat să cumpere mai multe proprietăţi în centrul oraşului, cu succes. Comunitatea maghiară este "acasă" în aceste instituţii, împreună cu cei care vorbesc aceeaşi limbă şi reprezintă aceeaşi cultură, a subliniat preşedintele Fundaţiei Sapientia.

Episcopul a apreciat că particularitatea maghiarilor din Cluj-Napoca este că ţin mult la vechile denumiri ale străzilor şi instituţiilor, unele în care "a continuat să îşi trăiască propria poveste".

"Construim şi o societate paralelă, care nu este însă un ghetou separat, ci fiecare clădire are o poartă, printre care şi aceasta. Poţi intra, poţi ieşi, te poţi întoarce", a spus episcopul.

Preşedintele Fundaţiei Sapientia a subliniat: contrar acuzaţiilor frecvente, "nu politica de la Budapesta vrea să cumpere, să influenţeze, să controleze" viaţa maghiarilor din Transilvania, ci comunitatea maghiară din Transilvania are scopuri, planuri şi programe pentru care cere sprijinul guvernului maghiar.

Márton Tonk, rectorul Sapientia EMTE, a declarat că imobilul a fost achiziţionat de Fundaţia Sapientia în 2021, cu sprijinul Guvernului Ungariei, iar faţada principală a fost reparată şi renovată din fonduri proprii.

Rectorul a relatat că universitatea - precum Clujul medieval - are câte o "poartă" către toate cele patru direcţii, adică are patru proprietăţi în centrul oraşului, care au putut fi achiziţionate, construite şi renovate cu sprijinul guvernului maghiar.

Achiziţia proprietăţii actuale a fost inclusă într-o decizie guvernamentală din 2018, ca parte a programului de cumpărare de locuinţe asociat programului Makovecz. Întreţinerea clădirii este asigurată în principal prin închirierea spaţiilor comerciale dinspre stradă.

În clădirea de 2000 de metri pătraţi şi două niveluri vor fi create locuinţe pentru profesorii universitari invitaţi în cadrul programului Makovecz şi care petrec la Cluj-Napoca un semestru sau un an, totodată aici vor fi găzduite şi centrele universitare şi de tineret. În prezent, aici funcţionează biroul Uniunii Studenţilor Maghiari din Cluj-Napoca (KMDSZ).

Întrebat de presă, Márton Tonk a relatat că ajutorul de la statul maghiar va sosi la începutul toamnei, în două tranşe, şi va acoperi costurile fazei iniţiale a lucrărilor de restaurare, urmând ca o parte din costurile necesare să fie acoperite din alte surse.

Lucrările ţintesc readucerea la starea iniţială a clădirii cu două niveluri construite la limita dintre secolele XIX şi XX. Întrucât este vorba de o clădire monument istoric, pe parcurs pot apărea şi probleme neprevăzute, de aceea, cei în cauză nu au îndrăznit să dea un termen exact pentru finalizarea lucrărilor. Fundaţia a cumpărat proprietatea din centrul oraşului de la familia unui renumit profesor clujean.

Ca răspuns la întrebarea unui jurnalist, Márton Tonk a spus că de la cumpărare încoace, universitatea a întreţinut proprietatea din fonduri proprii şi ar dori să o opereze în continuare prin intermediul închirierilor.

În prezent, 75% din bugetul anual al universităţii private maghiare din Transilvania este asigurat de guvernul maghiar, restul de 25% este generat din alte surse de venit, şi se doreşte ca acest din urmă raport să fie crescut în viitor, a mai spus rectorul.