Cu ocazia Zilei Etnosporei Maghiare, preşedintele UDMR i-a salutat pe reprezentanţii judeţelor din Transilvania cu etnospore. Politicianul a subliniat că această sărbătoare este despre proiectele din acele comunităţi maghiare în care asimilarea este foarte mare, iar declinul este cel mai vizibil.

Hunor Kelemen a arătat că ultimele date ale recensământului din România oferă o imagine relativ exactă a comunităţilor din zonele de etnosporă, astfel că aceste date ar trebui folosite ca punct de plecare.

"Este o sarcină uriaşă, o provocare uriaşă pentru fiecare comunitate în parte să facă planuri în aşa fel încât viaţa maghiară din aceste comunităţi să poată continua. Să existe în continuare voinţa de a rămâne maghiari", a afirmat politicianul.

Acesta a subliniat că nu trebuie să disperăm, nu trebuie să ne lamentăm, ci trebuie să privim înainte.

"Când vorbim de peste un milion de persoane, trebuie să spunem că aceasta este o comunitate puternică, este o comunitate care salvează valori. Şi este o comunitate care este capabilă să construiască un viitor, să creeze un viitor, şi nu să caute modalităţi de a abandona", a explicat Hunor Kelemen.

Acesta a dat ca exemplu Baia Mare, unde s-au făcut multe lucrări de construcţie, iar şcoala maghiară din oraş, Liceul "Németh László", sărbătoreşte 25 de ani de la înfiinţare. În urmă cu câteva luni, a fost ridicat un grup statuar pentru personalităţile emblematice ale Şcolii de pictură din Baia Mare, a mai amintit preşedintele UDMR.

Acesta a vorbit despre importanţa educaţiei în limba maternă şi despre programele care au fost înfiinţate pentru a o menţine, cum ar fi programul afterschool sau programul autobuzelor şcolare, ale căror efect benefic se fac simţit. Politicianul a subliniat că scopul lor este să evite apariţia de comunităţi în care părinţii să nu-şi poată educa copiii în limba maghiară, dar pentru asta încă mai sunt multe de făcut. Hunor Kelemen a concluzionat că etnospora poate conta în continuare pe UDMR, aşa cum şi Uniunea contează pe etnosporă.

Hunor Kelemen a vorbit, de asemenea, despre provocările anului electoral 2024 şi despre ameninţarea reprezentată de Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR), despre care a spus că trebuie luată în serios, deoarece "deciziile stupide ale guvernului" ar putea creşte şi mai mult popularitatea unei formaţiuni politice considerată extremistă de către celelalte partide politice din România.

"Nu ne place să folosim cuvinte atât de puternice, dar trebuie să o spunem: AUR este inamicul nostru. Ei au dansat pe mormintele străbunicilor noştri din Valea Uzului, ei au lansat sute de procese împotriva administraţiilor noastre locale în legătură cu steagul maghiar, steagul secuiesc, utilizarea limbii materne, plăcuţelor bilingve", a precizat preşedintele UDMR.

Acesta a subliniat că AUR aderă la politica legionară din anii 1930, conform căreia "minorităţile trebuie eliminate" şi "prima ţintă" este comunitatea maghiară.

În salutul său, Réka Brendus, şef de departament în cadrul Secretariatului de Stat pentru Politici Naţionale din Ungaria, a amintit că metafora des folosită "un singur corp cu multe părţi", în relaţia dintre comunităţile maghiare care traiesc în bloc şi care traiesc în etnosporă, este în acelaşi timp un simbol al unităţii, cât şi al diversităţii în cadrul unităţii.

"Consider că ceea ce este important pentru noi este mai degrabă identitatea în cadrul unităţii, decât diversitatea în cadrul unităţii", a explicat invitata de la Budapesta.

Aceasta a amintit că sarcinile şcolilor maghiare din etnosporă nu sunt doar educaţionale, ci includ şi educaţia, păstrarea şi consolidarea identităţii şi transmiterea culturii locale şi naţionale. Vorbind despre programele care sprijină acest lucru, Réka Brendus a declarat că activitatea comună nu este doar semnificativă, ci are şi rezultate, şi ar trebui să fie susţinută în continuare prin toate mijloacele.

Zsolt Pintér, preşedintele organizaţiei judeţene UDMR Maramureş, le-a cerut celor prezenţi să fie "cât mai pozitivi posibil" cu privire la problemele comunităţilor din etnosporă, şi a cerut să fie numite "comunităţi mai mici, dar puternice, comunităţi colorate care acceptă sprijin". Politicianul a subliniat că acestea vor avea succes dacă în locul dificultăţilor vor vedea mai degrabă oportunităţile.

În cadrul evenimentului se desfăşoară o discuţie pe tema Planul de acţiune al etnosporei pentru anul 2024 şi o prezentare a liderilor din aceste comunităţi cu privire la bunele practici deja aplicate.

În anul 2011, în cadrul Congresului UDMR de la Oradea, a fost desemnată ziua de 15 noiembrie, care este ziua de naştere, dar şi a morţii principelui transilvan Bethlen Gabor (1580-1629), drept Ziua maghiarilor din etnosporă. În anul 2015, Parlementul ungar a declarat ziua de 15 noiembrie drept Ziua etnosporei maghiare.