Hunor Kelemen cere autorităţilor să acţioneze ferm în cazul organizaţiilor româneşti naţionaliste
Külföld, 2023.10.24
Hunor Kelemen, preşedintele UDMR, solicită o acţiune fermă din partea autorităţilor în cazul organizaţiilor naţionaliste româneşti care, duminică, au ţinut o comemorare în Valea Uzului, se arată într-o declaraţie publicată pe site-ul formaţiunii politice maghiare şi citată de cotidianul clujean Krónika.
Preşedintele UDMR a reacţionat la faptul că aproximativ 200 de membri şi simpatizanţi ai organizaţiilor naţionaliste româneşti Calea Neamului şi Frăţia Ortodoxă au organizat, duminică, în data de 22 octombrie, la Cimitirul militar din Valea Uzului , o comemorare cu ocazia Zilei Armatei Române. Potrivit portalului Székelyhon.ro, participanţii au afişat şi un banner vădit antimaghiar pe care scria "ungurii, plecaţi în Mongolia de unde aţi venit".
În replică, Hunor Kelemen a declarat că autorităţile şi instituţiile statului român trebuie să ia măsuri ferme împotriva organizaţiilor extremiste. Acesta a subliniat că autorii, "care au profanat cimitirul şi care au discursul plin de ură antimaghiară" din Valea Uzului, sunt "duşmanii libertăţii, şi se află printre noi". "Aceştia sunt motivaţi de ură, de antimaghiarism, de ură faţă de alte culturi şi alte limbi", a declarat preşedintele UDMR.
Acesta a afirmat că este inacceptabil ca, în timp ce comunitatea maghiară este trimisă înapoi în Asia, în Mongolia, liderii care au un rol cheie în politica românească să nu condamne ceea ce s-a întâmplat. "Profanarea cimitirelor este inacceptabilă, falsificarea istoriei este inacceptabilă, iar partidele de la guvernare şi partidele din opoziţie ar fi trebuit de mult timp să protesteze", a adăugat Hunor Kelemen. În opinia sa, ar fi trebuit să se ştie de mult timp şi ce pedepse au aplicat autorităţile celor implicaţi.
În ceea ce priveşte lipsa măsurilor autorităţilor pentru tragerea la răspundere, preşedintele UDMR a declarat: "Pot trage două concluzii în această privinţă: fie instituţiile statului sunt slabe, fie sunt complice în această poveste. Ambele au consecinţe grave". Acesta a mai adăugat că "nu este prea târziu", politica românească şi instituţiile statului trebuie să reacţioneze la ceea ce s-a întâmplat, pentru că discursul de ură şi extremismul nu pot fi tolerate.
Potrivit lui Hunor Kelemen, organizaţiile naţionaliste, care au organizat comemorarea din Valea Uzului, "pun sub semnul întrebării libertatea unei comunităţi de a avea propria istorie, propria limbă, propria cultură, proprii eroi". Acesta a avertizat că situaţia nu poate decât să se înrăutăţească, deoarece agresiunea verbală este adesea urmată de agresiune fizică.
Politicianul a subliniat că, din acest motiv, instituţiile statului român "nu pot să dea dovadă de slăbiciune". "Dacă dau dovadă de slăbiciune, aceasta se va răsfrânge asupra societăţii şi va deveni şi mai puternică", a adăugat Hunor Kelemen.
Mihai Târnoveanu şi adepţii săi au organizat comemorarea de duminică pe motiv că, în opinia lor, "organizaţiile politice maghiare fac o presiune uriaşă" asupra autorităţilor pentru a îndepărta noile cruci pe care le-au ridicat. Săptămâna trecută, înainte de comemorare, au uns cu ceară şi conservant pentru lemn cele 151 de cruci din lemn, ridicate în mod arbitrar, în data de 8 iulie, pentru a le înlocui pe cele 50 de cruci din beton, îndepărtate la sfârşitul lunii iunie în urma Hotărârii judecătoreşti.
Pe cruci au fost amplasate plăcuţe cu inscripţia "Erou român", ornate cu culorile drapelului românesc, în timp ce pe crucea mai mare a fost inscripţionat textul "În memoria eroilor Armatei române", iar în partea de jos a acesteia a fost înfăşurat un drapel românesc.
În replică, Hunor Kelemen a declarat că autorităţile şi instituţiile statului român trebuie să ia măsuri ferme împotriva organizaţiilor extremiste. Acesta a subliniat că autorii, "care au profanat cimitirul şi care au discursul plin de ură antimaghiară" din Valea Uzului, sunt "duşmanii libertăţii, şi se află printre noi". "Aceştia sunt motivaţi de ură, de antimaghiarism, de ură faţă de alte culturi şi alte limbi", a declarat preşedintele UDMR.
Acesta a afirmat că este inacceptabil ca, în timp ce comunitatea maghiară este trimisă înapoi în Asia, în Mongolia, liderii care au un rol cheie în politica românească să nu condamne ceea ce s-a întâmplat. "Profanarea cimitirelor este inacceptabilă, falsificarea istoriei este inacceptabilă, iar partidele de la guvernare şi partidele din opoziţie ar fi trebuit de mult timp să protesteze", a adăugat Hunor Kelemen. În opinia sa, ar fi trebuit să se ştie de mult timp şi ce pedepse au aplicat autorităţile celor implicaţi.
În ceea ce priveşte lipsa măsurilor autorităţilor pentru tragerea la răspundere, preşedintele UDMR a declarat: "Pot trage două concluzii în această privinţă: fie instituţiile statului sunt slabe, fie sunt complice în această poveste. Ambele au consecinţe grave". Acesta a mai adăugat că "nu este prea târziu", politica românească şi instituţiile statului trebuie să reacţioneze la ceea ce s-a întâmplat, pentru că discursul de ură şi extremismul nu pot fi tolerate.
Potrivit lui Hunor Kelemen, organizaţiile naţionaliste, care au organizat comemorarea din Valea Uzului, "pun sub semnul întrebării libertatea unei comunităţi de a avea propria istorie, propria limbă, propria cultură, proprii eroi". Acesta a avertizat că situaţia nu poate decât să se înrăutăţească, deoarece agresiunea verbală este adesea urmată de agresiune fizică.
Politicianul a subliniat că, din acest motiv, instituţiile statului român "nu pot să dea dovadă de slăbiciune". "Dacă dau dovadă de slăbiciune, aceasta se va răsfrânge asupra societăţii şi va deveni şi mai puternică", a adăugat Hunor Kelemen.
Mihai Târnoveanu şi adepţii săi au organizat comemorarea de duminică pe motiv că, în opinia lor, "organizaţiile politice maghiare fac o presiune uriaşă" asupra autorităţilor pentru a îndepărta noile cruci pe care le-au ridicat. Săptămâna trecută, înainte de comemorare, au uns cu ceară şi conservant pentru lemn cele 151 de cruci din lemn, ridicate în mod arbitrar, în data de 8 iulie, pentru a le înlocui pe cele 50 de cruci din beton, îndepărtate la sfârşitul lunii iunie în urma Hotărârii judecătoreşti.
Pe cruci au fost amplasate plăcuţe cu inscripţia "Erou român", ornate cu culorile drapelului românesc, în timp ce pe crucea mai mare a fost inscripţionat textul "În memoria eroilor Armatei române", iar în partea de jos a acesteia a fost înfăşurat un drapel românesc.
(MTI)
Véleménye van? Szóljon hozzá!