TV műsor

Hunor Kelemen: partea română nu a solicitat până acum niciun acord scris privind programul de dezvoltare economică din Transilvania

Külföld, 2019.12.12

În privinţa programului de dezvoltare economică din Transilvania, lansat de guvernul ungar, nu s-a întocmit un acord scris între partea română şi ungară pentru că s-a considerat că între două state membre ale UE nu e nevoie de aşa ceva, iar oficialii guvernului anterior al României s-au convins şi ei de utilitatea programului, a explicat cotidianului clujean Krónika Hunor Kelemen, care a mijlocit tratativele între cele două părţi.

Cotidianul transilvan a publicat, joi, un interviu cu preşedintele UDMR despre programul iniţiat de Ungaria, care este administrat de Fundaţia Pro Economica, o fundaţie înregistrată în România, după ce în ultimele săptămâni programul a fost atacat de diplomaţia română. Vicepremierul ungar Zsolt Semjén a spus luni, cu ocazia prezentării raportului său în faţa comisiei solidarităţii naţionale, că a avut loc un acord verbal cu partea română despre acest program, iar negocierile au fost conduse de Hunor Kelemen.

În 2017 şi 2018 a negociat cu liderul PSD, Liviu Dragnea şi cu şeful ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, apoi şi cu prim-miniştrii celor două ţări, pe care i-a informat despre conţinutul proiectului, a declarat preşedintele UDMR, pentru cotidianul "Krónika".

Partea română a formulat câteva observaţii: una dintre acestea a fost aceea ca acordarea subvenţiilor să nu fie pe baze etnice, întrucât acest lucru nu este acceptat nici de reglementările UE, nici de cele naţionale. Cealaltă observaţie a fost aceea de a nu fi discriminatorie şi să fie conformă cu finanţările UE.

Experţii Fundaţiei Pro Economica au consultat şi Consiliul Concurenţei, în plus, negocieri au avut loc şi între cei doi miniştri de externe, Teodor Meleşcanu şi Péter Szijjártó. De altfel, programul a fost dezvoltat pe modelul celui pe care Germania l-a creat pentru sprijinirea comunităţii germane din Transilvania.

"Aşa am ajuns în punctul în care liderii coaliţiei guvernamentale de atunci au spus: în aceste condiţii programul poate demara. (...) Nimeni nu a solicitat un acord scris, astfel că nu s-a realizat aşa ceva", a spus Hunor Kelemen. De altfel, nici nu este necesar, întrucât este vorba despre două state membre ale Uniunii Europene, unde atât piaţa liberă, cât şi libera circulaţie a capitalului sunt considerate a fi principii fundamentale, a adăugat preşedintele UDMR.

"Toată lumea a văzut că în ţară intră bani, că maşinile şi utilajele sunt cumpărate de aici, că TVA-ul este plătit aici; că nu se ia nimic de aici, ci se aduce. Acestea au fost cele mai importante argumente pentru legalitatea programului, şi nici din punct de vedere politic nu au existat îngrijorări în acest sens, din partea nimănui. Aceasta a fost o atitudine corectă şi cinstită din partea liderilor coaliţiei guvernamentale şi a prim-miniştrilor din ultimii ani" a spus Hunor Kelemen.

Potrivit preşedintelui UDMR, responsabilul pentru atacurile din ultima vreme îndreptate împotriva programului este Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti. În opinia sa, în aparatul de la MAE au existat mereu rezerve cu privire la acest program, la fel cum au existat, întotdeauna, tot felul de piedici în calea sistemului de relaţii româno-maghiare.

"Noul ministru de externe, Bogdan Aurescu are o atitudine ceva mai diferită faţă de cea a predecesorului său, dar nu în alt fel, decât de obicei", a specificat preşedintele UDMR. Acesta a dezvăluit că, de când guvernarea a fost preluată de PNL, a avut deja o discuţie cu premierul Ludovic Orban, a cărui atitudine nu a fost una de refuz şi care a promis că va discuta problema cu colegii săi.

"Până în prezent, toată lumea a privit acest caz cu cea mai mare bunăvoinţă şi cu bună credinţă. Acum avem, de aproape o lună şi jumătate, un nou guvern - trebuie să putem cădea de acord şi cu membrii acestuia", a punctat Hunor Kelemen.

Guvernul maghiar a lansat programele de dezvoltare economică de peste graniţele Ungariei cu scopul a consolida economic comunităţile etnice maghiare, a reamintit "Krónika". În cadrul apelurilor de proiecte lansate în judeţele Harghita, Covasna şi Mureş, fermierii din Secuime au putut aplica pentru finanţări în valoare maximă de 15 000 de euro, cu un aport propriu de 25%. Au fost depuse 5 293 de cereri de finanţare, pentru o sumă totală de 21,5 miliarde de forinţi. În cadrul programului dedicat investiţiilor mari au fost depuse 72 de proiecte, dintre care 66 au fost alese pentru a fi sprijinite cu aproape 20 de miliarde de forinţi. Semnarea contractelor a fost demarată deja, iar următoarea etapă a programului se va concentra asupra Partiumului.
(MTI)


Véleménye van? Szóljon hozzá!



Tetszett a cikk?

Ha igen, kérjük like-olja weboldalunkat!
Kövess minket a Facebookon!