Consiliul Naţional extraordinar a avut loc în Gheorgheni, iar Mezei a fost singurul candidat pentru funcţia de preşedinte, obţinând 88 din cele 100 de voturi exprimate. Mezei a condus în trecut Comitetul Executiv al PCM.

Înainte de consultări, preşedintele Zsolt Biró şi întreaga conducere a formaţiunii şi-a înaintat demisia. Luând cuvântul, Biró a spus: simte că atât munca de parlamentar, cât şi cea de lider de partid necesită o normă întreagă, iar în cele ce urmează doreşte să se concentreze pe activitatea de deputat. Acesta a recunoscut că în spatele deciziei de a demisiona se află şi diferendele cu privire la păstrarea identităţii partidului. Deputatul ales pe listele UDMR crede: întrebarea este dacă PCM va fi capabil să îşi păstreze autonomia şi să şi colaboreze cu celelalte formaţiuni politice.

Cel mai important organ de conducere al PCM a modificat statutul partidului, în aşa fel încât funcţia de preşedinte să fie incompatibilă cu mandatele obţinute în culorile altui partid. Acesta s-a dorit a fi în special un mesaj pentru preşedintele demisionar, care, alături de un alt politician PCM, a ajuns în Camera Deputaţilor de pe listele UDMR.

Pentru funcţia de vicepreşedinte au fost nominalizaţi nouă candidaţi. Dintre aceştia Attila Kátai, Csaba Fülöp, László Benedek, Vilmos Mosdóczi şi Csaba Simon au fost aleşi.

În primul său discurs în calitate de preşedinte, János Mezei a promis întoarcerea la principiile şi spiritul iniţial al partidului, în condiţiile în care - aşa cum a formulat - PCM a început să renunţe la spiritul său de dreapta.

Reconstruirea organizaţională a partidului pe "drumul adevărului, deschiderii şi umilinţei", eliminarea tensiunilor interne sunt considerate îndatoriri de către preşedintele proaspăt ales.

"În colaborare cu alte formaţiuni politice vom fi un factor politic de sine stătător în politica din Ardeal. Nu doar decor, nu doar ornament, ci vom da pinteni partidelor politice mai mari şi promit, că îi vom constrânge la galop în loc de mers în buiestru" - a formulat Mezei. O altă sarcină, în viziunea sa, este ca populaţia majoritară să fie făcută să înţeleagă că bunăstare şi pace nu atunci va fi în ţară, dacă maghiarii renunţă la simboluri, cultură, ci atunci când ambele popoare pot trăi libere, în preţuire reciprocă, cu sistemul de valori moştenit. János Mezei a jurat să reprezinte strădaniile de autonomie, pe care le-a numit drumul adevărului.

La finalul congresului, fiind întrebat de corespondentul MTI, Mezei a anunţat că PCM va continua cu siguranţă colaborarea cu UDMR, dar îşi doreşte să îndemne la acţiuni pe cel mai mare partid politic al maghiarilor din România: "Nu este de ajuns să vorbeşti, trebuie să şi faci. Dacă te cheamă comunitatea, atunci trebuie să apari la proteste şi la acele evenimente, prin care maghiarii îşi exprimă puterea şi credinţa în mulţime" - a formulat Mezei.

Absenţa de la congresul de sâmbătă al preşedintelui onorific al PCM, László Kövér (preşedintele Parlamentului Ungariei) a fost explicată de către noul lider de partid prin faptul că evenimentul a fost organizat în timp scurt, iar el nu a participat la pregătiri.

Din partea UDMR, la consiliul naţional al PCM a participat Attila Korodi, liderul grupului parlamentar al UDMR din Camera Deputaţilor, din partea Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT), preşedintele Zsolt Szilágyi, iar din partea Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), preşedintele Balázs Izsák.

Fondat în 2008 ca o formaţiune politică de opoziţie la adresa UDMR, PCM colaborează din 2014 cu Uniunea şi este cel de al doilea partid politic, ca importanţă, al maghiarilor din România. PCM are primari în 15 localităţi din Transilvania, printre care în Odorheiu Secuiesc şi Gheorgheni, dar şi aleşi în patru consilii judeţene şi în Camera Deputaţilor.