Preşedintele UDMR a evocat cele două cazuri care au făcut vâlvă recent, într-o declaraţie dată cotidianului maghiar Krónika din Transilvania. Poziţia lui a fost publicat în ediţia de marţi a ziarului.

La Huedin, consiliul local cu majoritate românească a refuzat să preia gratuit de la Biserica Reformată o nouă grădiniţă, construită cu sprijinul statului ungar şi destinată copiilor maghiari din localitate, invocând inexistenţa grupelor de grădiniţă cu limba de predare română. Astfel, noua clădire modernă a rămas închisă, iar copiii au început anul şcolar în vechea grădiniţă mixtă, aglomerată. La Oradea, o comisie de anchetă ministerială a considerat un risc de segregare decizia de a muta secţia maghiară a Şcolii Gimnaziale "Nicolae Bălcescu" într-o clădire pe care Eparhia Reformată de pe lângă Piatra Craiului (ERPC) a cumpărat-o şi a renovat-o cu sprijinul statului ungar, după care a şi oferit-o gratuit oraşului. În cele din urmă, municipalitatea şi eparhia au modificat contractul iniţial, prin urmare în clădirea reformaţilor vor fi găzduite şi clase de limba română.

Politicianul, care deţine şi funcţia de vicepremier, a considerat supărător faptul că, după 10-20 de ani, revin în învăţământ probleme pe care le credea rezolvate, în preajma începerii anului şcolar se reia lupta pentru clase şi secţii, trebuie apărat ceea ce comunitatea maghiară din Transilvania a obţinut deja cu ani în urmă.

Hunor Kelemen a declarat că a discutat cu ministrul educaţiei atât cazul de la Huedin, cât şi pe cel de la Oradea. În opinia sa, în niciunul dintre acestea nu se poate vorbi de discriminare sau de segregare, deoarece cu ani în urmă a fost emis un ordin al ministrului educaţiei (6134/2016) privind interzicerea segregării şcolare, care (în paragraful 4, aliniatul 2) precizează în mod clar, printre altele, că înfiinţarea grupelor, claselor şi instituţiilor de învăţământ în limba maternă separate pentru minorităţile naţionale nu poate fi considerată segregare.

Vicepremierul a trecut conflictul de la Huedin în contul forţelor politice locale, în special al organizaţiei locale a PSD. El a considerat că maghiarii din orăşelul din Ţinutul Călatei au fost prinşi la mijloc în lupta politică dintre PNL şi PSD.

Hunor Kelemen a declarat: în condiţiile în care sute de şcoli din România au încă toalete în curte, ar fi normal ca o administraţie locală să mulţumească dacă i se oferă gratuit o clădire grădiniţă modernă. "În loc să spună: mulţumim frumos, slavă Domnului că a îmbogăţit localitatea, (...) ei sunt preocupaţi de cine va umbla la acea instituţie" - a relatat politicianul. El a considerat că problema grădiniţei din Huedin va fi rezolvată până la urmă de Biserica Reformată, împreună cu autorităţile.

În privinţa şcolii din Oradea, Hunor Kelemen a considerat problematic faptul că ministerul a trimis o comisie de anchetă pe baza unei sesizări locale, iar comisia a întocmit un "raport stupid". Cu toate acestea, Hunor Kelemen a fost de părere că aceste probleme sunt cazuri individuale, instituţiile de învăţământ maghiare nu sunt ţinta unei campanii dirijate la nivel central.

"Dacă ar exista cu adevărat o intenţie centrală, s-ar crea asemenea situaţii în mult mai multe locuri decât cele problematice. Am rezolvat multe probleme, au fost înfiinţate şcoli noi, secţii noi, grupe noi, cu care nu este nimic în neregulă" - a spus politicianul.

Întrebat de ziarul Krónika dacă i-a bătut la ochi cuiva din coaliţia de guvernare programul de construcţie şi renovare a grădiniţelor din Transilvania, finanţat de guvernul ungar, Hunor Kelemen a declarat: acest lucru nu a fost niciodată discutat public. Problema - a spus el - este că din bugetul României s-a alocat prea puţin, la nivel naţional, pentru construirea şi renovarea şcolilor şi grădiniţelor.

"Această temă nu a făcut obiectul vreunei dispute politice la nivel naţional, din experienţă pot să spun că subiectul este pus pe tapet întotdeauna pe fondul unor invidii sau antagonisme locale, de multe ori de divergenţe locale româno-maghiare" - a explicat preşedintele UDMR.