Articolul reaminteşte că în urmă cu nouă ani, în judeţul Covasna au fost aplicate amenzi de către protecţia consumatorilor pentru inscripţii în limba maghiară, în prezent însă, în România a devenit o practică eficientă folosirea etichetelor în limba maghiară. Acest lucru poate avea legătură cu faptul că alimentele etichetate în limba maghiară sunt de obicei vândute la preţuri mai mari în magazine - scrie autorul, care a solicitat şi opinia producătorilor de alimente.

Numeroase exemple ilustrează în articol faptul că, pe lângă produsele din Ungaria şi din Ţinutul Secuiesc, inscripţiile se regăsesc şi pe produsele unor firme bucureştene. Unul din exemplele citate: gama de salamuri produsă de Cris-Tim, unul dintre cel mai mari distribuitori de mezeluri din România, poartă numele "Csárdás", comercializat în ambalaj cu panglică roşu-alb-verde, cu inscripţie mai mare în limba maghiară şi una mai mică în română pe faţa etichetei. Pastele uscate "Családi pillanatok" (Momente de familie) produse de societatea MP Băneasa-Paste din judeţul Ilfov sunt de asemenea ambalate în roşu-alb-verde - se arată în articol.

Brânza secuiască din Mădăraş, produsă de Bomilact Madaras SRL, este de asemenea etichetată în limba maghiară, cu o descriere în limba română imprimată pe eticheta autocolantă lipită pe ambalaj. Loránd Bogács, managerul companiei a precizat că a răspuns la rugămintea reprezentantului de vânzări al Kaufland, astfel produsele destinate iniţial pieţei ungare sunt comercializate şi în România, fiind etichetate în consecinţă.

Managerul a adăugat că eticheta în limba maghiară a fost destinată în primul rând cumpărătorilor maghiari din Transilvania, aceste produse se livrează la depozitul din Turda care aprovizionează magazinele din Transilvania, în timp ce produsele etichetate în limba română sunt distribuite dincolo de Carpaţi. Potrivit administratorului companiei, eticheta în limba maghiară a adus firmei un nou grup de clienţi.

Portalul menţionează de asemenea marca "Székely falat" (Bucata secuiască) care se găseşte în magazinele Mega Image - pe produsele sale de carmangerie ale firmei Authentic Meat SRL din Gheorgheni un logo cu un bătrân secui purtând pălărie şi o mustaţă imensă face referire la identitatea secuiască. Directorul comercial Nicoleta Ilaş a declarat că familia Benedek din Gheorgheni a vândut uzina de mezeluri în 2021, însă marca şi reţetele au fost păstrate de noii investitori, iar produsele lor sunt comercializate sub acest nume în toată România şi în străinătate.

În opinia directoarei, nu atât eticheta este cea care atrage clienţii, cât calitatea produsului. "Produsele fabricate în Ţinutul Secuiesc sunt căutate pe piaţă. Poate pentru că oamenii din Ţinutul Secuiesc sunt dibaci, şi consecvenţi" - a declarat ea portalului Krónika, precizând că s-a încercat şi comercializarea produselor şi sub denumire românească (Bunătăţi din secuime), dar numele de marcă maghiar s-a dovedit mai puternic.

Zoltán Kovács, coproprietar al Artimpex SRL din Gheorgheni, care produce mezelurile Benedek a declarat că toate produsele lor sunt etichetate în limbile română şi maghiară, inclusiv pe cele vândute în magazinele de dincolo de Carpaţi. "Produsele cu inscripţie maghiară sunt preferate şi de cumpărătorii bucureşteni, deoarece pentru ei acestea înseamnă calitate" - a spus, citând şi un sondaj realizat de companie, care arată că 70% dintre clienţi caută produsele secuieşti şi cele tradiţionale.