Potrivit articolului, în ultima duminică a fiecărei luni, în biserica parohială Sfântul Nicolae, aflată în apropierea Pieţei Centrale din Bacău, va avea loc o liturghie în limba maghiară. Pentru celebrarea acestora au fost numiţi preoţii parohi Felix Măriuţ din Faraoani şi Andrei Varga din Valea Seacă.

Etnograful Tinca Nistor, responsabil pentru problemele de religie în cadrul Asociaţiei Ceangăilor Maghiari din Moldova (ACCM), a declarat pentru agenţia ungară de presă MTI că decizia constituie o premieră: de la 1884 încoace de când există Dieceza de Iaşi, este pentru prima oară când pe teritoriul diecezei vor avea loc, prin decizia conducerii acesteia şi în mod regulat, liturghii în limba maghiară.

Până acum cererile în acest sens ale ceangăilor maghiari din Moldova au fost respinse de către episcopul romano-catolic de Iaşi, Petre Gherghel, aflat în funcţie din 1990. Acesta afirmase anterior că va aproba liturghiile în limba maghiară numai în cazul în care se vor convinge că cel puţin doi la sută dintre enoriaşi nu înţeleg limba română.

Slujbele în limba maghiară au fost aprobate de episcopie în urma cererii înaintate de Rezső Boros, profesor în cadrul programului educaţional al ceangăilor din Moldova - a specificat Tinca Nistor.

Etnograful a reamintit că lupta pentru autorizarea slujbelor în limba maghiară durează de aproape trei decenii, astfel că intenţionează să publice toată corespondenţa - care însumează două volume - pe care a susţinut-o în acest sens cu diferiţi lideri ai bisericii. "Eu atât am plâns la Episcopia Romano-Catolică de Iaşi, încât până şi pietrele s-ar fi înmuiat deja, dar delegaţia noastră a fost pusă faţă în faţă cu zece preoţi, care ne explicau că limba ceangăilor nu este limbă maghiară" - a povestit etnograful, care după terminarea studiilor sale s-a întors în satul său natal, Pustiana. Acesta a mai specificat că în timpul celor aproape trei decenii de luptă, în Moldova s-a dus o întreagă generaţie care şi-a dorit cu ardoare liturghii în limba maghiară, oameni care abia dacă înţelegeau limba română. În această perioadă a apărut însă şi o nouă generaţie de preoţi, care au o mai bună înţelegere pentru nevoile enoriaşilor - a mai adăugat Nistor.

Potrivit etnografului, liturghia în limba maghiară de la Bacău este considerată la fel de importantă ca vizita Papei Francisc la Şumuleu Ciuc. Acesta a mai adăugat că speră că la prima slujbă care va fi oficiată în limba maghiară, la 27 ianuarie, credincioşii din satele de ceangăi, care încă mai vorbesc limba maghiară, să vină într-un număr cât mai mare la biserica Sfântul Nicolae din Bacău.

Totuşi, prin liturghia în limba maghiară de la Bacău, problema slujbelor în limba maternă a ceangăilor din Moldova nu este pe deplin rezolvată - a mai specificat etnograful. Se va menţine solicitarea ca liturghiile în limba maghiară să fie introduse în toate satele de ceangăi în care există dorinţă pentru acest lucru. A mai anunţat că va merge în martie în audienţă pentru acest lucru la nunţiul apostolic Miguel Maury Buendia de la Bucureşti.

În cele opt judeţe ale Moldovei care aparţin de Episcopia Romano-Catolică de Iaşi trăiesc - conform datelor disponibile pe pagina de internet a episcopiei - peste 200.000 de credincioşi romano-catolici. Cercetătorii maghiari estimează că numărul catolicilor moldoveni care vorbesc unul dintre dialectele maghiare se ridică la 30-40 de mii.