Zilele Culturale Maghiare din Sighetu Marmaţiei, 14-16 iulie, au ca scop să contribuie la păstrarea şi consolidarea identităţii comunităţii maghiare locale şi din Maramureşul istoric prin programe culturale şi de divertisment. De asemenea, doreşte să arate că, în ciuda pierderilor demografice, comunitatea maghiară locală nu este descurajată, a explicat organizatoarea.

"Adevărul este că avem pierderi triste nu numai în Sighetu Marmaţiei, ci şi în tot judeţul Maramureş. Dar nu ne descurajăm şi nu ne lamentăm, ne continuăm munca", a declarat Brigitta Zahoránszki. Aceasta a subliniat că munca include şi Zilele Culturale Maghiare din Sighetu Marmaţiei, când pot demonstra că "în oraş încă mai există o comunitate maghiară puternică".

"Am încercat să diversificăm programele, astfel încât persoane de toate vârstele să-şi găsească ceva ce să li se potrivească", a declarat organizatoarea. Astfel, vor avea loc activităţi artizanale, vor fi animatori pe picioroange, tir cu arcul, concerte de muzică uşoară şi pentru familii, demonstraţii gastronomice, prezentări, o cafenea pentru doamne cu invitaţi din diferite domenii.

Seria de evenimente va debuta, vineri, cu o expoziţie de fotografii. Prin intermediul cărţilor poştale şi ale fotografiilor vechi se va putea vedea cum au arătat localităţile maghiare din Maramureşul istoric, fostele oraşe ale Regatului Ungariei care beneficiau de anumite privilegii (Sighetu Marmaţiei, Câmpulung la Tisa) şi băile de sare (Ocna Şugatag, Coştiui).

Programul va acorda o atenţie specială satului Coştiui, cu o prezentare proiectată despre perioada de glorie şi declin a vechilor băi de sare. Dar, şi singura comună cu majoritate maghiară din Maramureş, Câmpulung la Tisa, îşi va prezenta tradiţiile şi specialităţile sale culinare. Comuna, situată la graniţa româno-ucraineană, este singura din judeţ în care numărul maghiarilor a crescut în ultimii 10 ani.

Evenimentul, care va dura trei zile, se va desfăşura în piaţa centrală a oraşului, cu excepţia proiecţiilor. Potrivit organizatoarei, acesta este un loc simbolic şi o modalitate prin care maghiarii din oraş pot transmite mesajul că sunt mândri de identitatea lor maghiară.

Consiliul Local este, de asemenea, partener al evenimentului, iar primarul român al oraşului va lua şi el cuvântul. "Conflictele interetnice nu sunt caracteristice judeţului Maramureş. Aici, naţiunile trăiesc de secole în pace, alături una de alta", a declarat Brigitta Zahoránszki. Spre exemplu, aceasta a explicat că, în anul 2021, numele municipiului a fost trecut şi în limba maghiară, şi ucraineană, pe indicatoarele localităţii, deşi niciuna dintre cele două comunităţi nu ating pragul de 20%, deşi legea din România obligă autorităţile locale să facă acest lucru doar peste acest prag.