Pe durata procesului, aproximativ 100 de membri ai composesoratului au protestat în faţa clădirii instanţei cu pancarte având înscrisuri în limbile română, maghiară şi engleză.

Géza Laczkó-Dávid, avocatul Composesoratului, a declarat telefonic pentru agenţia ungară de presă MTI că reclamantul susţine că pădurile şi păşunile din Ojdula nu au ajuns în proprietatea statului român în timpul naţionalizării comuniste din 1948, ci au fost expropriate mai înainte. Apărarea admite că exproprierea a fost iniţiată între cele două Războaie Mondiale dar susţine, că aceasta nu a fost finalizată. Momentul exproprierii este important deoarece legile de restituire din România, adoptate după căderea dictaturii comuniste, repară doar naţionalizările făcute de statul comunist român.

Composesoratul din Ojdula reorganizat la începutul anilor 2000 sub denumirea de Asociaţia Proprietarilor în Indiviziune Laros Ojdula administrează pădurile şi păşunile aflate în proprietatea comună a foştilor locuitori ai aşezării.

István Páll, preşedintele Composesoratul, a declarat pentru agenţia ungară de presă MTI că cererea lor de retrocedare a proprietăţii composesoratului a fost examinată de către comisia locală şi cea judeţeană de restituire a proprietăţilor, de Oficiul Cadastral şi de Direcţia Forestieră, şi a fost considerată legitimă. El a adăugat că în 2002 au intrat în posesia a aproximativ 2900 de hectare din fosta proprietate de 4759 de hectare de pădure şi păşune. Restul nu a putut fi recuperat deoarece în 1968, când au fost trasate graniţele judeţelor în România, cealaltă parte a trecut în judeţul vecin, Vrancea, iar retrocedarea acestei părţi a fost refuzată de organele competente ale judeţului din Moldova.

Potrivit lui István Páll, proprietatea forestieră aflată în litigiu a fost folosită de composesorat şi între cele două Războaie Mondiale şi a rămas întabulată pe composesorat şi în timpul dictaturii comuniste. El a adăugat că pădurea şi păşunea contribuie semnificativ la asigurarea existenţei locuitorilor comunei. În anul 2018 au fost exploatate lemne din pădure în valoare de un milion de lei, iar membrii composesoratului au primit în natură lemne pentru foc sau pentru construcţii.

"Documentele legale sunt de partea noastră, dar ne judecăm cu statul român, şi din acest motiv, este discutabil dacă avem şanse de a câştiga", a afirmat preşedintele.

Géza Laczkó-Dávid a precizat că Ministerul Finanţelor Publice a depus mai multe documente în instanţă care par să dovedească faptul că statul român a expropriat composesoratul în baza Legii reformei agrare din 1921 şi, că până în 1938, mai multe autorităţi ale statului au emis documente în acest sens membrilor composesoratului. Ministerul a prezentat şi documente referitoare la despăgubirea plătită unor membri ai composesoratului. Cu toate acestea, în opinia sa, aceste documente nu dovedesc faptul că procesul de expropriere a fost finalizat. Nefinalizarea procesului este indicat şi de faptul că proprietatea statului nu a fost înregistrată în cartea funciară.

Géza Laczkó-Dávid a declarat că la şedinţa de marţi au iniţiat ca judecarea cauzei în primă instanţă să fie transferată de la Judecătoria Târgu Secuiesc la Tribunalul Covasna. El a adăugat că, pe de o parte, acest lucru este impus de lege şi, pe de altă parte, dacă hotărârea definitivă este pronunţată de instanţele superioare, şansele unei judecăţi solide din punct de vedere legal sunt sporite. Potrivit anunţului de marţi după-amiază, publicat pe portalul instanţelor de judecată, Judecătoria Târgu Secuiesc va decide în data de 9 aprilie dacă va accepta cererea de transfer.

Comuna Ojdula se situează la 11 km est de Târgu Secuiesc şi are o populaţie de 3500 de locuitori din care 72% s-au declarat maghiari la recensământul din 2011, 23% s-au declarat romi, iar 5% români.