Ministrul s-a întâlnit cu Hunor Kelemen, preşedintele UDMR şi viceprim-ministru al Guvernului României, cu ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Attila Cseke, şi cu Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor şi viceprim-ministru.

În urma discuţiilor, ministrul ungar a declarat: scopul vizitei sale a fost întâlnirea cu partenerii din România, fiind însărcinat de premierul Viktor Orbán. El a subliniat că în cadrul cooperării bilaterale se doreşte conectarea reţelelor de autostrăzi a celor două ţări, iar Ungaria va continua construcţia autostrăzii M49 spre graniţa româno-ungară în 2023.

Ministrul a adăugat că România are oportunităţi semnificative de dezvoltare, întrucât bugetul de stat, fondurile europene destinate redresării şi fondul de coeziune creează condiţiile pentru ca România să înceapă o dezvoltare majoră a infrastructurii. Bucureştiul va cheltui 30% din totalul fondurilor pentru dezvoltarea transporturilor, astfel vor fi realizate dezvoltări majore în domeniul autostrăzilor şi în direcţia Transilvania, ceea ce este "promiţător şi liniştitor", a spus ministrul.

El a declarat că se aşteaptă ca în România să aibă loc schimbări majore, dat fiind că Bucureştiul doreşte să ajungă din urmă media europeană în privinţa dezvoltării reţelei de transport în următorii 5-10 ani, iar acest lucru reprezintă un interes important şi pentru Ungaria, atât din punct de vedere economic, cât şi al strategiei naţionale.

El a explicat că este necesară deschiderea a cât mai multe puncte de trecere a frontierei între cele două ţări, deoarece trebuie create condiţiile pentru cooperarea economică transfrontalieră, chiar dacă în prezent se află pe agendă aderarea României la spaţiul Schengen, sprijinită şi de Ungaria.

"Indiferent de politică, România şi Ungaria sunt parteneri comerciali şi economici foarte importanţi unul pentru celălalt. În privinţa volumului schimburilor comerciale, surplusul în favoarea Ungariei este de aproape 3 miliarde de euro, de aceea avem un mare interes în simplificarea, accelerarea şi securizarea transportului prin marile puncte de tranzit europene în regiunea de frontieră", a declarat János Lázár.

Întrebat de agenţia ungară de presă MTI dacă există vreun progres în privinţa deschiderii de noi puncte de trecere a frontierei, ministrul a spus că investiţiile pot lua avânt şi că "vechile frâne sunt în curs de deblocare".

Ministrul a apreciat rolul UDMR în cadrul coaliţiei de guvernare din România. El a opinat că Uniunea joacă un rol de punte în cooperarea dintre cele două ţări. După cum a spus, întâlnirile au confirmat că miniştrii UDMR au o prestaţie bună, ei răspund pentru domenii importante, ceea ce "nu este doar un motiv de mândrie, dar poate sta la baza cooperării dintre cele două ţări".

Ministrul a mai menţionat că în Transilvania sunt în derulare investiţii finanţate de guvernul ungar. Ministrul a precizat că, începând din 2010, Guvernul Ungariei a sprijinit cu 400 de miliarde de forinţi (995,24 milioane euro) prin diferite investiţii şi programe pe maghiarii din România. El a anunţat că vineri se va întâlni la Sfântu Gheorghe cu episcopul Eparhiei Reformate a Ardealului, Béla Kató, cu primarul Árpád Antal şi cu conducătorii judeţului Covasna pentru a trece în revistă investiţiile în curs. El a subliniat că programele de sprijin nu vor fi oprite, însă vor fi revizuite, deoarece este necesar să se analizeze ceea ce s-a realizat în ultimii zece ani şi trebuie făcute planurile pentru următorii zece ani. El a evidenţiat că se doreşte ca aceste programe să contribuie la prosperarea întregii Românii, deoarece pentru Ungaria este important ca şi Guvernul României să ştie despre derularea acestor programe.