Serviciul de presă al UDMR a informat, luni, agenţia ungară de presă MTI despre studiul realizat de firma de cercetare SoDiSo Research, din Cluj-Napoca. Studiul educaţional examinează situaţia din Transilvania a învăţământului în limba maghiară în perioada 2011-2023, pe baza datelor Institutului Naţional de Statistică (INS) şi a cifrelor de şcolarizare. O constatare importantă este că, în ultimii mai mult de 10 ani, proporţia celor din învăţământul în limba maghiară din România a fost mai stabilă decât proporţia populaţiei maghiare. De asemenea, se poate observa o schimbare de trend: în perioada 2014 - 2018, proporţia elevilor care studiază în limba maghiară a depăşit ponderea elevilor de naţionalitate maghiară.

Autorii studiului subliniază că, în această perioadă, populaţia totală a Transilvaniei a scăzut cu 4%, în timp ce numărul etnicilor maghiari a scăzut cu 14%. În acelaşi timp, numărul total al elevilor a scăzut cu 10%, iar numărul elevilor maghiari cu 12%. "În perioada 2011-2021, proporţia elevilor de limbă maghiară din cele 15 judeţe ale Transilvaniei a scăzut de la 16,3% la 15,6%, în timp ce proporţia maghiarilor, faţă de populaţia totală a regiunii, a scăzut de la 19,8% la 18,0%", se arată în studiu, potrivit căruia ponderea învăţământului public maghiar din România a rămas relativ stabilă.

Realizatorii studiului au tras concluzia că, în perioada 2014-2018, proporţia celor care studiau în limba maghiară a depăşit proporţia celor de naţionalitate maghiară. Potrivit specialiştilor, această răsturnare de situaţie a avut loc în pofida faptului că aproximativ 10% dintre elevii cu limbă maternă maghiară au continuat să studieze în limba română. Una dintre explicaţiile acestui fenomen ar putea fi numărul tot mai mare de copii de altă etnie decât cea maghiară din învăţământul maghiar. Dintre aceştia majoritatea sunt de etnie romă, vorbitori de limba maghiară, care reprezintă 11-12% din totalul elevilor în învăţământul de limbă maghiară. Dar există, de asemenea, o proporţie semnificativă, de 4-5%, de copii care provin din familii mixte româno-maghiare.

Potrivit analiştilor, învăţământul în limba maghiară are rezultate bune. În Transilvania, din ce în ce mai mulţi copii maghiari sunt înscrişi în clase cu predare în limba maternă. Deşi maghiarii din Transilvania sunt tot mai fragmentaţi din punct de vedere geografic, o proporţie tot mai mare de copii maghiari învaţă în zonele în care numărul maghiarilor este mai mare, se arată în studiu.

Autorii studiului consideră că măsurile luate pentru consolidarea educaţiei şi a instituţiilor de învăţământ, în zonele în care maghiarii trăiesc în minoritate (etnosporă), au contribuit, de asemenea, la o imagine de ansamblu mai bună. "Extinderea programului de educaţie de după-amiază, programul autobuzelor şcolare, care va începe din toamnă, valoarea mult crescută a subvenţiilor pentru educaţie, posibilitatea de a obţine resurse suplimentare pentru instituţiile noastre de învăţământ din etnosporă şi din aşezările rurale, datorită noilor legi, toate vin în întâmpinarea acestui scop", a declarat Zoltán-Levente Nagy, preşedintele Fundaţiei Şcoala. În opinia sa, rezultatele studiului încurajează fundaţia să-şi menţină programele şi să înceapă altele noi.

În perioada 2017-2022, în Transilvania, în cele 15 judeţe, 70 de şcoli au fost închise, dar au fost înfiinţate 21 de şcoli noi. Învăţământul maghiar a fost complet desfiinţat în 49 de localităţi, în două dintre acestea a fost însă relansat cu succes. Dintre şcolile închise, 45 sunt şcoli mici din sate, iar 4 în oraşe din etnosporă. 9 localităţi rămase fără învăţământ maghiar sunt în judeţul Mureş, 8 în Harghita, 7 în Cluj-Napoca, 7 în Sălaj, 4 în Covasna şi 4 în Bistriţa-Năsăud.

Rata de abandon şcolar este mai mare în rândul celor care învaţă în limba maghiară, doar 35 din 100 de elevi maghiari care încep şcoala primară în limba maghiară obţin o diplomă de bacalaureat. 4% dintre aceştia abandonează clasele primare şi 11% clasele gimnaziale. În licee, din cauza schimbării limbii de predare, rămân mai puţini. 50% dintre cei care încep şcoala primară ajung în clasa a 12-a, 17% reuşesc să termine o şcoală profesională şi 70% reuşesc să obţină diploma de bacalaureat, se arată în studiul realizat de firma de cercetare SoDiSo Research.