Katalin Szili a explicat: consolidarea comunităţii maghiare şi a Bazinului Carpatic este benefică şi statelor vecine, pe de altă parte, regiunea poate deveni un nou punct de orientare pentru Europa.
Pe lângă aspiraţiile autonomiste ale Ţinutul Secuiesc, apărarea maghiarilor răsfiraţi este, de asemenea, o sarcină importantă, prin urmare, toate comunităţile maghiare trebuie ajutate, precum şi fiecare maghiar în parte. Măsurile luate în ultimii opt ani în cadrul politicii naţionale au contribuit, de asemenea, la acest fapt - a adăugat politicianul.
Potrivit lui Katalin Szili, în prima jumătate a acestui an, când România deţine preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, ea ar putea veni cu o inovaţie politică pentru că, dacă într-adevăr se consideră europeană, ar putea recunoaşte maghiarii din România ca factori constituanţi ai statului român şi ar putea să le dea dreptul la autodeterminare. Aşa cum a precizat, există deja multe exemple de autonomie în Europa, iar autodeterminarea merită susţinută pentru că, dacă comunităţile sunt puternice, atunci şi statele la rândul lor vor fi puternice - a afirmat politicianul.
Katalin Szili a criticat Europa pentru că tace în privinţa minorităţilor naţionale autohtone şi nu doreşte să facă distincţie între aceştia şi imigranţi. Ea a subliniat că, în acest an, alegerile europarlamentare vor fi un eveniment important, unde va trebui făcută o distincţie clară între politicienii care doresc o Europă a naţiunilor şi cei care susţin imigraţia. Aşa cum a precizat, cei din urmă doresc o Europă care să se dilueze în lumea globală.
Ea a atras atenţia asupra faptului că în acest an vor fi mai multe aniversări. De exemplu, cu 30 de ani în urmă a început la Timişoara revolta anticomunistă iniţiată de pastorul reformat László Tőkés, moment care a atras atenţia întregii lumi. Aşa cum a precizat, László Tőkés nu a însemnat libertate doar pentru maghiari, ci şi pentru români, numele său s-a împletit cu libertatea.
A reamintit şi faptul că anul acesta se vor împlini 15 ani de la referendumul privind dubla cetăţenie care a fost organizat în Ungaria, în data de 5 decembrie 2004, când "comunităţile liberale de stânga din Ungaria au supus comunitatea maghiară de dincolo graniţe la batjocura societăţii". În opinia sa, din acest motiv "ruşinos", zilnic ar trebui să le ceară scuze. Ea a mai adăugat că, datorită măsurilor luate în ultimii 8 ani în cadrul politicii naţionale, naţiunea se manifestă acum ca o comunitate reală.
În discursul său, László Tőkés, deputat în Parlamentul European, a trecut în revistă principalele evenimente ale Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT) pe care-l prezidează, deciziile şi evenimentele politicii româneşti care afectează viaţa comunităţii maghiare. El a amintit că Centrele de Democraţie operate de CNMT au jucat un rol important în transmiterea voturilor prin corespondenţă a maghiarilor de peste graniţă la alegerile parlamentare de anul trecut din Ungaria. El a apreciat sistemul de cooperare transfrontalier stabilit de Guvernul Ungar, a subliniat extinderea sistemului de sprijin familial pentru maghiarii din afara graniţelor şi programele de dezvoltare economică.
(MTI)
Véleménye van? Szóljon hozzá!