Potrivit unui articol apărut pe portalul local de ştiri Actualdecluj.ro, în cadrul şedinţei de joi a consiliului local din Cluj-Napoca s-a decis ca imobilul să fie evaluat şi dezmembrat în aşa fel încât anumite părţi ale acestuia să poată fi intabulate în favoarea noilor proprietari.

Portalul în citează pe Alin Tise, preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, care în cadrul şedinţei de consiliu a relatat că moştenitorii au respins propunerea anterioară a municipalităţii, una cu privire la o despăgubire, motiv pentru care forul judeţean trebuie să treacă la restituirea în natură a mai multor apartamente din clădire.

În temeiul legal al hotărârii de consiliu - publicat şi pe portalul Actualdecluj.ro - se precizează că în 2019, municipalitatea a fost obligată, printr-o hotărâre judecătorească definitivă, să împartă imobilul cu moştenitorii şi să facă demersurile necesare în acest sens.

Simona Gaci, grefierul Consiliului Judeţean Cluj, a confirmat pentru agenţia ungară de presă MTI că în 1999, instanţa s-a pronunţat, printr-o hotărâre definitivă, asupra dreptului de proprietate al moştenitorilor lui Nicolae Roşca. Aceasta a mai adăugat, însă, şi că restituirea unei părţi de proprietate a fost îngreunată de faptul că între timp imobilul a fost remodelat; prin urmare, în prezent nu există o compartimentare care să facă posibilă executarea hotărârii de restituire. Din acest motiv, este nevoie de o identificare a porţiunilor din care se constituie imobilul.

István Vákár, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj, a declarat pentru MTI că municipalitatea respectă dreptul de proprietate şi acceptă restituirea, însă doreşte să se înţeleagă cu moştenitorii cu privire la cumpărarea părţii care li se cuvine. Însă pentru ca acest lucru să se întâmple, este nevoie de clarificarea actualei situaţii juridice. Hotărârea de consiliu local adoptată joi serveşte şi acestui scop.

Într-un proces de restituire care a avut loc în anii 1990, instanţa a admis dovezile prezentate de către familia Roşca, dovezi potrivit cărora înainte de naţionalizarea comunistă din 1948, antreprenorul Nicolae Roşca dobândise drept de proprietate asupra a aproximativ trei sferturi din valorosul monument istoric.

În 1927, fostul proprietar al palatului, baronul Dénes Bánffy, a construit, împreună cu antreprenorul sibian Nicolae Roşca, un cinematograf în curtea interioară a palatului. Cinematograful a fost administrat de antreprenor - care avea o situaţie materială foarte bună şi care, potrivit unui reportaj anterior al Pressone.ro, l-a ajutat deseori cu bani pe baronul care îşi pierduse averea. Datoriile sale către Roşca au fost rambursate prin transmiterea câte unui apartament din cadrul palatului. În timpul procesului de restituire, moştenitorii lui Roşca au prezentat mai multe contracte de vânzare-cumpărare şi acte notariale, datate în 1947 şi 1948, prin care Dénes Bánffy i-a predat lui Nicolae Roşca o serie de apartamente din palat. Din documentele prezentate în cadrul procesului a făcut parte şi testamentul din 1958 al baronului, în care acesta i-a lăsat lui Nicolae Roşca bunurile sale mobile şi imobile.

În studiul pe care l-a realizat, istoricul de artă Attila Weisz a relatat că Palatul Bánffy din Cluj-Napoca a fost construit între 1773 şi 1786, de către György Bánffy, guvernator al Transilvaniei, în baza unor planuri realizate de Johann Eberhard Blaumann, arhitect originar din Böblingen, Germania.

În 1817, palatul a fost locul în care guvernatorul l-a primit pe împăratul Francisc I, care a vizitat Transilvania, şi pe soţia sa, Karolina Augusta. Împăratul şi regele Franz Joseph a fost oaspete al palatului atât în 1852, cât şi în 1887.

Imaginea actuală a palatului s-a format în timpul lucrărilor de restaurare din anii 1960 şi 1970. Atunci, cinematograful construit în curtea palatului a fost demolat. De la începutul anilor 1970 şi până astăzi, valorosul monument istoric găzduieşte Muzeul de Artă din Cluj-Napoca.