Elaborarea planului comun de acţiuni a fost anunţată de însărcinatul premierului ungar, Katalin Szili, vineri, la Băile Tuşnad, la dezbaterea organizată cu membrii mesei rotunde despre autonomie, înfiinţat de către oficialul ungar şi care a avut loc în cadrul celei de-a 30-a ediţii a Universităţii de Vară de la Tuşnad (Tusványos). Reprezentanţii partidelor şi organizaţiilor politice maghiare din Transilvania au convenit cu o zi mai devreme să ajungă la un numitor comun în ceea ce priveşte acţiunile viitoare.

Aceasta a relatat că părţile au convenit, de asemenea, să sprijine iniţiativa cetăţenească europeană privind regiunile naţionale, să sprijine proiectul de acord privind minorităţile naţionale, al preşedintelui UDMR Kelemen Hunor, care a fost înaintat preşedintelui României şi să susţină iniţiativa parlamentarului József Kulcsár-Terza, care propune elaborarea şi adoptarea unei declaraţii care să facă posibilă reconcilierea româno-maghiară.

În cadrul dezbaterii de vineri, Katalin Szili a punctat: maghiarii din Transilvania nu pot obţine autonomia dorită, fără a purta un dialog cu politicienii români. Aceasta a făcut apel la politicienii români, cerându-le să se aşeze la masa discuţiilor, deoarece - în opinia sa - o rezolvare liniştitoare a subiectului maghiarilor va conduce la prosperitatea României.
Balázs Izsák, preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc (CNS) a relatat: la înfiinţarea CNS s-a avut în vedere, ca obiectiv, şi faptul ca Ţinutul Secuiesc să fie o regiune de dezvoltare economică de sine stătătoare, astfel că este de înţeles că face eforturi atât la Bucureşti, cât şi la Bruxelles, pentru atingerea obiectivelor.
Politicianul maghiar a încurajat pe toată lumea să sprijine, prin semnături, iniţiativa cetăţenească europeană privind regiunile naţionale. La finalul dezbaterii, participanţii la masa rotundă au semnat public iniţiativa cetăţenească.

Krisztina Sándor, preşedintele executiv al Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT) a subliniat, la rândul ei, importanţa dialogului româno-maghiar. Aceasta a constatat: între ei, maghiarii vorbesc tot mai mult despre autonomie, însă cu românii o fac tot mai puţin. A afirmat că i se pare regretabil că la conferinţele organizate de CNMT, dialogul este posibil numai cu intelectualii români, însă ideile nu ajung şi la politicienii români. În Secuime creează o senzaţie de frustrare atunci când miniştrii de externe ai Ungariei şi României se întâlnesc, dar nu abordează subiectul autonomie.

Tibor T. Toró, preşedintele executiv al Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) a analizat cele trei decenii de luptă pentru autonomia maghiarilor din Transilvania şi a ajuns la concluzia că, astăzi, importante nu sunt dezbaterile teoretice cu privire la diversele proiecte de autonomie, ci esenţial este ca la baza acestora să existe forţă politică, iar proiectul de autonomie a Ţinutului Secuiesc să fie depus, data viitoare, de întregul grup politic maghiar.

József Kulcsár-Terza, care în calitate de membru al Partidului Civic Maghiar (PCM) este membru al grupul parlamentar UDMR, a declarat: este pregătit să depună şi a patra oară în Parlament proiectul de autonomie, şi speră că de data aceasta nu va semna singur iniţiativa legislativă, aşa cum s-a întâmplat în 2018.

În opinia lui István Székely, vicepreşedinte executiv al UDMR, în prezent mediul internaţional pentru acceptarea autonomiei este mai neprielnic, decât a fost în urmă cu zece sau douăzeci de ani. Şi asta întrucât, după procesele de devoluţie din Spania sau Regatul Unit, este dificil să aduci ca argument faptul că autonomia aduce stabilitate regiunii. István Székely a declarat: UDMR a decis să depună propriul proiect de autonomie în Parlament numai în cazul în care vede că cel puţin o formaţiune politică oferă sprijin pentru organizarea unei dezbateri de fond pe această temă.