Acesta a afirmat că Ungaria se află în fruntea ţărilor europene în ceea ce priveşte cheltuirea a aproximativ 5% din PIB-ul său pentru politica demografică, însă politica guvernului Ungariei privind familiile are doar scopul de a înlătura obstacolele fizice şi materiale din calea tinerilor care doresc să aibă copii.
Politicianul a mai adăugat că greul doar acum va începe, deoarece pentru schimbarea tendinţelor demografice nefavorabile este nevoie şi de o schimbare a mentalităţii. Modelul familiei cu mai mulţi copii va trebui să devină o modă.
Acesta a mai adăugat că există deja un astfel de exemplu pozitiv în Ţinutul Secuiesc. Într-o comună, al cărui nume nu a fost menţionat, numărul naşterilor a depăşit numărul înmormântărilor, deoarece a devenit la modă ca într-o familie să fie 2-3-4 copii. În opinia sa, dorinţa de a avea copii este influenţată prin puterea de a oferi exemple unei comunităţii. Potrivit politicianului, oamenii trebuie conştientizaţi de faptul că un bun maghiar nu este cel care vorbeşte limba maghiară, ci acela care are 3 sau 4 copii, cel care are 9-16 nepoţi, dintre care toţi vorbesc limba maghiară şi sunt dedicaţi cauzei naţiunii.
László Kövér a declarat că ar dori să vadă o Ungarie stabilă financiar, prosperă din punct de vedere economic, cu un viitor demografic pozitiv, cu o autoritate în creştere la nivel internaţional, formată din familii puternice, alcătuită din comunităţi locale şi bisericeşti puternice, care să fie interconectată cu ţările locuite de maghiari printr-o reţea densă de relaţii reciproc avantajoase.
Preşedintele Parlamentului a subliniat că Ungaria are nevoie de cooperare cu alte state pentru a-şi atinge obiectivele. El a mai adăugat că, totuşi, pentru a spori bunăstarea poporului ungar, guvernul şi-a asumat multe conflicte, a încălcat interese economice şi "a consumat o parte din potenţialul său de conflicte". "Nimeni nu iubeşte copilul problemă. Chiar dacă are dreptate de o mie de ori, chiar şi atunci vor încerca să-l excludă", a explicat politicianul circumstanţele internaţionale în care trebuie evidenţiat interesul Ungariei.
Potrivit lui László Kövér, conştiinţa naţională maghiară oferă motive de mândrie deoarece are un conţinut pozitiv. "Dacă trebuie să răspundem la întrebarea de ce este bine să fii maghiar, putem primi mii de răspunsuri bune dar nimănui nu-i trece prin minte motivul că urăsc românii sau slovacii. Ne pune într-o poziţie mai bună faţă de cei care nu pot depăşi această atitudine", a declarat preşedintele Parlamentului ungar.
La dezbaterea moderată de Örs Sorbán, preşedintele EMI, au mai participat şi preşedintele Institutului de Cercetare al Strategiilor Naţionale din Ungaria, Jenő Szász, respectiv János Mezei, preşedintele Partidului Civic Maghiar (PCM). Jenő Szász a afirmat, printr-o serie de cifre, că este relativ decalajul economic al Ţinutului Secuiesc şi că o serie de indicatori arată faptul că regiunea are performanţe mai bune decât alte regiuni din România.
Atât Szász, cât şi János Mezei au considerat că cel mai important aspect este restabilirea capacităţii de acţiune a comunităţii.