Preşedintele Ungariei a ţinut joi o prelegere pe tema schimbărilor climatice şi a crizei apei, în aula facultăţii, în faţa studenţilor şi profesorilor. El a atras atenţia asupra faptului că temperatura pământului a început să crească rapid din cauza intervenţiei umane, iar schimbările climatice provoacă fenomene naturale extreme. În acelaşi timp, dispariţia resurselor de apă potabilă, suprapopularea şi pierderea biodiversităţii ameninţă viitorul omenirii.

În opinia lui János Áder, secolul XXI va fi secolul apei şi, dacă omenirea nu poate schimba modelul economic liniar actual, se poate aştepta la un colaps social.

Preşedintele Ungariei a considerat probleme esenţiale: eliminarea poluării mediului, păstrarea productivităţii solului, gestionarea responsabilă a pădurilor şi reducerea consumului de energie.

Acesta a prezentat, de asemenea, invenţii maghiare care permit o agricultură ecologică. El a dat ca exemplu produsul numit paznicul apei, care formează un strat pe suprafaţa solului permiţând astfel infiltrarea precipitaţiilor, însă împiedică evaporarea apei. Ca un exemplu bun, el a menţionat furajele care protejează clima, dezvoltate tot de oamenii de ştiinţă maghiari, care reduc cu 90% emisiile de metan ale animalelor rumegătoare.

La începutul discursului său, János Áder a prezentat imagini realizate în ultimele luni pentru a ilustra schimbările climatice, respectiv condiţiile climatice extreme. El a declarat că cei mai calzi 20 de ani, din ultimii 100 de ani, au fost înregistraţi în ultimii 22 de ani. În mai multe ţări ale lumii au fost înregistrate inundaţii record, iar în altele, secetă nemaiîntâlnită până acum. Printre consecinţele meteorologice extreme, el a înşirat şi incendiile forestiere, răspândirea speciilor de plante şi animale invazive şi apariţia unor boli necunoscute anterior.

Preşedintele Ungariei a menţionat că extremele meteorologice provoacă tot mai des situaţii imprevizibile, astfel, în 2018, nivelul apei Dunării care a scăzut zilnic, a atins un record de scădere, în timp ce nivelul record al cotelor de inundaţii ale Dunării s-a modificat de patru ori în ultimii 17 ani. Acesta a citat date dintr-un studiu care prezenta faptul că volumul de apă al râurilor Olt, Someş şi Mureş a scăzut cu o treime în ultimii 25 de ani.

Preşedintele a explicat că pe Pământ, anual, se transformă în deşert suprafeţe cât două Ungarii şi dispar păduri cât suprafaţa Italiei. Apa potabilă reprezintă doar 0,007% din stocul de apă care se găseşte în formă lichidă, uşor accesibilă şi curată. El a precizat că acest procent corespunde unei singure picături într-o oală de şase litri.

Vorbind despre creşterea populaţiei, preşedintele Ungariei a precizat că, până în 2050, potrivit calculelor, India va avea o populaţie similară cu cea a tuturor locuitorilor care au trăit pe întregul Pământ în 1918. În zona Africii Centrale, populaţia Nigeriei era de 34 de milioane în 1950, astăzi este de 200 de milioane şi se estimează că se va dubla până în 2050.
Acesta consideră că este inevitabilă migraţia din zonele suprapopulate care vor provoca tensiuni sociale fără precedent. Ca exemplu, el a prezentat războiul civil din Siria, care fost precedat de trei ani de secetă şi de deteriorarea condiţiilor de viaţă ale oamenilor.

Preşedintele Ungariei a cerut de mai multe ori audienţei să voteze şi, în funcţie de răspunsurile primite, şi-a structurat în continuare discursul. În cele din urmă, proiectând peisaje transilvănene, le-a cerut celor prezenţi să-şi păstreze mediul înconjurător aşa cum îl văd şi în prezent.