Luând cuvântul în cadrul unei mese rotunde pe tema aniversării a 800 de ani de la emiterea documentului Andreanum (care, în 1224, acorda privilegii saşilor din sudul Transilvaniei) în cadrul celei de-a 33-a ediţii a Universităţii Libere de Vară şi Taberei Studenţeşti de la Bálványos, Katalin Szili a subliniat: eurodeputaţii ar trebui să afle şi ei mai multe mai multe despre această tradiţie, pentru a şti cum pot contribui la menţinerea stabilităţii în Europa.

În cadrul panelului de discuţii, moderat de Péter Pomozi, directorul Centrului de Cercetare a Istoriei Limbii Maghiare, participanţii au căutat răspuns la întrebarea: de ce este important să vorbim astăzi despre Andreanum, ce înseamnă acesta pentru politica naţională, pentru relaţiile între maghiari şi saşi, între maghiari şi români în Transilvania. De asemenea, a fost prezentată publicaţia intitulată "Andreanum 800 - Începuturile autodeterminării europene în Regatul Ungar", ai cărui autori au contribuit şi la dezbatere. Publicaţia bilingvă maghiaro-germană va fi editată şi în versiuni engleză, franceză şi română.

Katalin Szili a reamintit că, în 1224, Andreanum-ul emis de regele Andrei al II-lea le-a acordat saşilor transilvăneni dreptul la autodeterminare, ceea ce a asigurat supravieţuirea şi dezvoltarea comunităţii săseşti timp de secole. Documentul, care împlineşte anul acesta 800 de ani, dovedeşte că statul ungar a acordat importanţă, de-a lungul istoriei, convieţuirii echilibrate cu minorităţile naţionale şi a recunoscut necesitatea de a le asigura autodeterminarea.

Ea a reamintit: cu ocazia aderării la Uniunea Europeană s-a examinat atitudinea statului aderent faţă de minorităţile care trăiesc pe teritoriul său, situaţia însă nu a fost monitorizată ulterior, iar problema se află acum în plan secund. Din acest motiv, este important să oferim un bun exemplu instituţiilor europene şi organizaţiilor societăţii civile, deoarece, în timp ce UE acordă multă atenţie problemei migraţiei, ea nu se ocupă de problema minorităţilor indigene - a declarat Katalin Szili. Aceasta a subliniat că trebuie să se recunoască faptul că problema minorităţilor indigene nu este una internă a statelor membre, ci o chestiune europeană, că statele membre ar trebui să accepte aceste minorităţi ca factori constituenţi ai naţiunii.

Ferenc Kalmár, trimisul ministerial special al Ministerului Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior, a arătat că Andreanum este un model de autonomie funcţional, care a dat rezultate, a reuşit să păstreze comunitatea săsească din Transilvania şi i-a oferit acesteia un cadru de dezvoltare.

Expertul născut la Braşov a subliniat: se conturează o nouă ordine mondială, în care trebuie făcute eforturi pentru ca problema minorităţilor naţionale să fie de actualitate în următorii 50 de ani.

Miklós Bakk, politolog şi profesor universitar din Transilvania, a constatat şi el că problema minorităţilor a fost scoasă de pe agenda europeană în ultimii 5-10 ani. În opinia sa, una dintre principalele linii de ruptură a apărut pe marginea procesului de globalizare, care "spulberă" comunităţile istorice locale, împotriva căruia o singură forţă se poate organiza: statul naţional. Pentru a contracara acest proces - a considerat el - ar trebui redeschisă dezbaterea privind conceptul de multiculturalism şi în locul conceptului de "stat-hotel", care deserveşte migraţia, trebuie din nou "readusă, strecurată" definiţia autohtonităţii europene, în interpretare căreia civilizaţia europeană, cu diversitatea ei lingvistică şi identitară, este cea mai potrivită pentru a fi opusă proceselor de globalizare.

Politologul a subliniat: un stat-naţiune înţelept poate, în propriul său interes, să meargă atât de departe încât să acorde drepturi colective propriei comunităţi minoritare. Întrucât contextul politic actual nu mai este întotdeauna favorabil minorităţilor, organizaţiile societăţii civile trebuie să îşi ia destinul în propriile mâini - a spus el. Ca un bun exemplu din Transilvania, el a amintit traseul turistic Via Transilvanica, mijloc de promovare a patrimoniului transilvănean, care - în opinia sa - ar putea fi completată cu un traseu care trece prin Ţinutul Secuiesc.

József Komlóssy, fost vicepreşedinte al Uniunii Federale a Naţionalităţilor Europene (FUEN), a considerat că Andreanum este un prilej pentru a atrage atenţia asupra faptului că numai un grup etnic mulţumit este un grup etnic bun, care nu îşi simte ameninţate identitatea şi cultura. De asemenea, el a menţionat că, în prezent, cuvântul autonomie este un "termen provocator", astfel încât ar trebui să vorbim mai degrabă despre autodeterminare locală şi regională.

Katalin Szili a fost de părere că, tocmai din acest motiv, nu denumirea ar trebui să fie scopul, ci funcţionalitatea mecanismului, prin urmare ar trebui mai multă flexibilitate, să prevaleze punerea în aplicare a intereselor faţă de aspectele emoţionale.