Rămâne valabilă interdicţia lui Attila Dabis de a intra în România
Külföld, 2019.05.14
Curtea de Apel Bucureşti a respins, definitiv, cererea însărcinatului pentru relaţii externe al Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), Attila Dabis, de a anula ordinul poliţiei de frontieră de a-i interzice, până în 2021, intrarea pe teritoriul României.
Minuta încheierii a fost transmisă agenţiei ungare de presă MTI de către biroul de presă al instanţei. Judecătorii au respins drept neîntemeiate excepţiile teritoriale, tardivităţii, lipsei calităţii procesuale pasive şi lipsei de interes invocate de Dabis. Decizia nu are cale de atac.
Poliţiştii de frontieră l-au împiedicat pe Attila Dabis să intre în România pe 9 martie 2018, la punctul de trecere a frontierei Ártánd-Borş, de la graniţa cu Ungaria. Însărcinatul pentru relaţii exerne al CNS ar fi dorit să participe, a doua zi la Târgu-Mureş, la marşul şi protestul ocazionat de Ziua Libertăţii Secuilor. Attila Dabis a declarat atunci că are indicii şi suspectează că nepermiterea intrării sale pe teritoriul României are motivaţii politice, cauzate de activitatea pe care o desfăşoară în numele comunităţii secuieşti pe plan internaţional, în slujba apărării minorităţilor naţionale şi a drepturilor acestora.
Ulterior, Poliţia Română de Frontieră (PRF) i-a comunicat că măsura de nepermitere a intrării lui Attila Dabis pe teritoriul României a fost instituită "ca urmare a unor acte care se constituie în ameninţări la adresa securităţii naţionale". Potrivit ordinului de interdicţie, faptele sale reprezintă o "ameninţare reală, actuală şi gravă la adresa stării de legalitate, de echilibru şi stabilitate social economică şi politică necesară existenţei şi dezvoltării statului naţional român, ca stat suveran, unitar, independent şi indivizibil, precum şi menţinerii ordinii de drept". Interdicţia expiră pe 8 martie 2021.
Attila Dabis a atacat, alături de preşedinele CNS, Balázs Izsák, decizia Comisiei Europene (CE) din 2013 de a nu înregistra iniţiativa cetăţenească europeană cu privire la regiunile naţionale. Procesul - în care România s-a constituit parte, alături de CE - a fost câştigat în martie 2019 de către cei doi, iar CE a înregistrat, între timp, iniţiativa, care ar ajuta strădaniile de autonomie ale Ţinutului Secuiesc.
Coordonatorul internaţional al Institutului pentru Protecţia Drepturilor Minorităţilor din Budapesta, Attila Dabis, şi-a obţinut titlul de doctor la Universitatea Corvinus din capitala Ungariei. În lucrarea sa de doctorat intitulată "Mituri despre autonomie - constituţionalitatea autonomiei Ţinutului Secuiesc" acesta demonstrează că autonomia teritorială a acestui teritoriu nu încalcă legea fundamentală a României.
Poliţiştii de frontieră l-au împiedicat pe Attila Dabis să intre în România pe 9 martie 2018, la punctul de trecere a frontierei Ártánd-Borş, de la graniţa cu Ungaria. Însărcinatul pentru relaţii exerne al CNS ar fi dorit să participe, a doua zi la Târgu-Mureş, la marşul şi protestul ocazionat de Ziua Libertăţii Secuilor. Attila Dabis a declarat atunci că are indicii şi suspectează că nepermiterea intrării sale pe teritoriul României are motivaţii politice, cauzate de activitatea pe care o desfăşoară în numele comunităţii secuieşti pe plan internaţional, în slujba apărării minorităţilor naţionale şi a drepturilor acestora.
Ulterior, Poliţia Română de Frontieră (PRF) i-a comunicat că măsura de nepermitere a intrării lui Attila Dabis pe teritoriul României a fost instituită "ca urmare a unor acte care se constituie în ameninţări la adresa securităţii naţionale". Potrivit ordinului de interdicţie, faptele sale reprezintă o "ameninţare reală, actuală şi gravă la adresa stării de legalitate, de echilibru şi stabilitate social economică şi politică necesară existenţei şi dezvoltării statului naţional român, ca stat suveran, unitar, independent şi indivizibil, precum şi menţinerii ordinii de drept". Interdicţia expiră pe 8 martie 2021.
Attila Dabis a atacat, alături de preşedinele CNS, Balázs Izsák, decizia Comisiei Europene (CE) din 2013 de a nu înregistra iniţiativa cetăţenească europeană cu privire la regiunile naţionale. Procesul - în care România s-a constituit parte, alături de CE - a fost câştigat în martie 2019 de către cei doi, iar CE a înregistrat, între timp, iniţiativa, care ar ajuta strădaniile de autonomie ale Ţinutului Secuiesc.
Coordonatorul internaţional al Institutului pentru Protecţia Drepturilor Minorităţilor din Budapesta, Attila Dabis, şi-a obţinut titlul de doctor la Universitatea Corvinus din capitala Ungariei. În lucrarea sa de doctorat intitulată "Mituri despre autonomie - constituţionalitatea autonomiei Ţinutului Secuiesc" acesta demonstrează că autonomia teritorială a acestui teritoriu nu încalcă legea fundamentală a României.
(MTI)
Véleménye van? Szóljon hozzá!