Secretar de stat ungar: Guvernul ungar aşteaptă de la România o preşedinţie UE înţelegătoare faţă de ţările care se opun imigraţiei
Külföld, 2018.12.17
Guvernul ungar se aşteaptă ca preşedinţia română a UE, care va începe din ianuarie, să fie înţelegătoare faţă de punctele de vedere ale statelor membre care se opun imigraţiei şi să nu ducă disputa privind migraţia într-o direcţie care să alimenteze mai mult divergenţele, ci să se concentreze asupra unor chestiuni în privinţa cărora există consens, cum ar fi apărarea frontierelor externe ale Europei.
Szabolcs Takács, secretar de stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului Ungariei, a explicat aceste lucruri agenţiei ungare de presă MTI, luni, după întâlnirea pe care a avut-o la Bucureşti cu George Ciamba, ministru delegat pentru afaceri europene, responsabil pentru preşedinţia română a UE de anul viitor.
Acesta a arătat că deşi mulţi încearcă să creeze impresia că problema imigraţiei ilegale a fost rezolvată, provocările politice ale Europei vor fi determinate de către migraţie şi în deceniile care urmează. Politicianul ungar a atras totodată atenţia omologului său român că punctul de vedere al Ungariei a rămas neschimbată încă de la începutul crizei migraţiei şi că nici nu se va schimba.
"Ungaria nu sprijină ideea ca Europa să devină un continent de imigranţi", a declarat secretarul de stat. Acesta a adăugat că statelor membre ar trebui să li se permită să decidă singure dacă vor deveni sau nu ţări de imigranţi.
De altfel, Ungaria este un partener deschis şi cooperant în toate acele aspecte în care unitatea UE poate fi asigurată: astfel de aspecte sunt consolidarea protecţiei frontierelor - care face parte din competenţa naţională a statelor membre - şi problema acordurilor de încheiat cu ţările din afara Europei, crucială pentru stoparea migraţiei, a explicat.
Potrivit lui Szabolcs Takács, în timpul preşedinţiei române a UE, cel mai important eveniment din punct de vedere politic va fi alegerea noului Parlament European (PE). Ungaria speră la formarea unui PE şi apoi a unei Comisii Europene noi care va da dovadă de mult mai multă înţelegere faţă de punctele de vedere, identitatea şi tradiţiile statelor membre, decât există acum.
Acesta a mai menţionat că în acest semestru va începe procesul planificării următorului buget UE, pentru 2021-27.
"Atât România, cât şi Ungaria este de părere că fondurile de coeziune, respectiv ale celor pentru agricultură şi dezvoltare rurală nu reprezintă o decizie caritativă ale celor cu contribuţie netă din Europa de Vest, ci o politică stabilită în mod explicit într-un contract, iar modificări ale volumului nu ar trebui să fie permise", a arătat Szabolcs Takács. În opinia sa este inacceptabil că, în baza propunerii CE, pentru regiunile mai puţin dezvoltate să fie disponibile mai puţine resurse decât pentru cele dezvoltate.
Secretarul de stat ungar a mai adăugat că Budapesta şi Bucureştiul sunt de acord şi în privinţa faptului că alocarea de resurse pentru programul de cercetare şi dezvoltare este extrem de disproporţionată; nu se mai poate tolera ca 95% din banii destinaţi acestor domeniu să fie acordaţi statelor membre vechi şi abia 5% să ajungă la cele 13 state care au aderat la UE mai târziu.
Guvernul Ungariei poate sprijini acel obiectiv de principiu al preşedinţiei române a UE, care se referă la apropierea dintre statele membre şi care susţine unitatea Europei, dar pentru realizarea acestui lucru este necesar ca în cadrul UE punctele de vedere ale unei regiuni mai restrânse să fie luate în considerare la fel de serios ca punctele de vedere ale statelor membre occidentale, a arătat secretarul de stat ungar responsabil cu problemele europene în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului Ungariei.
Acesta a arătat că deşi mulţi încearcă să creeze impresia că problema imigraţiei ilegale a fost rezolvată, provocările politice ale Europei vor fi determinate de către migraţie şi în deceniile care urmează. Politicianul ungar a atras totodată atenţia omologului său român că punctul de vedere al Ungariei a rămas neschimbată încă de la începutul crizei migraţiei şi că nici nu se va schimba.
"Ungaria nu sprijină ideea ca Europa să devină un continent de imigranţi", a declarat secretarul de stat. Acesta a adăugat că statelor membre ar trebui să li se permită să decidă singure dacă vor deveni sau nu ţări de imigranţi.
De altfel, Ungaria este un partener deschis şi cooperant în toate acele aspecte în care unitatea UE poate fi asigurată: astfel de aspecte sunt consolidarea protecţiei frontierelor - care face parte din competenţa naţională a statelor membre - şi problema acordurilor de încheiat cu ţările din afara Europei, crucială pentru stoparea migraţiei, a explicat.
Potrivit lui Szabolcs Takács, în timpul preşedinţiei române a UE, cel mai important eveniment din punct de vedere politic va fi alegerea noului Parlament European (PE). Ungaria speră la formarea unui PE şi apoi a unei Comisii Europene noi care va da dovadă de mult mai multă înţelegere faţă de punctele de vedere, identitatea şi tradiţiile statelor membre, decât există acum.
Acesta a mai menţionat că în acest semestru va începe procesul planificării următorului buget UE, pentru 2021-27.
"Atât România, cât şi Ungaria este de părere că fondurile de coeziune, respectiv ale celor pentru agricultură şi dezvoltare rurală nu reprezintă o decizie caritativă ale celor cu contribuţie netă din Europa de Vest, ci o politică stabilită în mod explicit într-un contract, iar modificări ale volumului nu ar trebui să fie permise", a arătat Szabolcs Takács. În opinia sa este inacceptabil că, în baza propunerii CE, pentru regiunile mai puţin dezvoltate să fie disponibile mai puţine resurse decât pentru cele dezvoltate.
Secretarul de stat ungar a mai adăugat că Budapesta şi Bucureştiul sunt de acord şi în privinţa faptului că alocarea de resurse pentru programul de cercetare şi dezvoltare este extrem de disproporţionată; nu se mai poate tolera ca 95% din banii destinaţi acestor domeniu să fie acordaţi statelor membre vechi şi abia 5% să ajungă la cele 13 state care au aderat la UE mai târziu.
Guvernul Ungariei poate sprijini acel obiectiv de principiu al preşedinţiei române a UE, care se referă la apropierea dintre statele membre şi care susţine unitatea Europei, dar pentru realizarea acestui lucru este necesar ca în cadrul UE punctele de vedere ale unei regiuni mai restrânse să fie luate în considerare la fel de serios ca punctele de vedere ale statelor membre occidentale, a arătat secretarul de stat ungar responsabil cu problemele europene în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului Ungariei.
(MTI)
Véleménye van? Szóljon hozzá!