TV műsor

Sentinţă definitivă: inscripţia bilingvă de la limita dintre judeţul Braşov şi Covasna nu trebuie îndepărtată

Külföld, 2021.02.25

Potrivit sentinţei definitive a Curţii de Apel Bucureşti, Consiliul Judeţean Braşov nu trebuie să îndepărteze inscripţia bilingvă româno-maghiară de la limita dintre judeţ şi Secuime, a anunţat organizaţia judeţeană din Braşov a UDMR, joi, pe pagina sa de Facebook.

În urmă cu mai mulţi ani, Consiliul Judeţean Braşov a amplasat şi inscripţii în limba maghiară pe poarta de la limita dintre judeţul Braşov şi judeţul Covasna. La ieşirea din judeţul Braşov spre Secuime, autorităţile le-au urat drum bun şoferilor şi în limba maghiară, iar cei care soseau dinspre Secuime puteau citi denumirea judeţului şi în limba maghiară.

În 2018, Asociaţia Civică pentru Demnitate în Europa (ADEC) - care spune că este înfiinţată în vederea apărării drepturilor românilor din Secuime - a atacat în instanţă acest demers. Asociaţia a motivat acţiunea prin faptul că legea permite inscripţiile în mai multe limbi doar în unităţile administrative în care proporţia unei minorităţi depăşeşte 20% din populaţie, iar în judeţul Braşov această condiţie nu este întrunită.

Asociaţia lui Dan Tanasă, care în luna decembrie a fost ales deputat din partea AUR, a câştigat procesul din prima instanţă, iar în martie 2020, Tribunalul Bucureşti a dispus ca CJ Braşov să îndepărteze inscripţiile maghiare de pe poartă.

În recurs s-a constituit parte şi Asociaţia Advocacy Group For Freedom of Identity (AGFI) din Cluj-Napoca. Prin sentinţa sa definitivă de miercuri, Curtea de Apel Bucureşti a anulat sentinţa din prima instanţă. În opinia acesteia, ADEC nu are calitate procesuală activă, astfel că acţiunea este lipsită de interes.

Cazul acestor inscripţii în limba maghiară din judeţul Braşov este, deja, al doilea în care instanţa constată că ADEC nu are calitate procesuală activă. Într-o sentinţă definitivă anterioară - caz în care Curtea de Apel Bucureşti a publicat şi motivarea - lipsa calităţii procesuale active a ADEC a fost stabilită cu argumentul că asociaţia luptă pentru drepturile persoanelor de etnie română, iar inscripţiile în limba maghiară nu li se adresează acestora, ci membrilor minorităţii maghiare a cetăţenilor români. În sentinţa de atunci a instanţei s-a precizat că contestarea inscripţiei în limba maghiară nu este un demers care să servească la aducerea la îndeplinire a scopului asociaţiei.
(MTI)
 

Véleménye van? Szóljon hozzá!



Tetszett a cikk?

Ha igen, kérjük like-olja weboldalunkat!
Kövess minket a Facebookon!