Acest eveniment simbolic pentru maghiarii clujeni şi transilvăneni a marcat şi deschiderea celei de-a 15-a ediţii a Zilelor Culturii Maghiare din Cluj. Statuia votivă barocă, cel mai vechi monument public din oraş, în urma eforturilor depuse de comunitatea şi de bisericile maghiare, a fost readusă la locul său iniţial după decenii de "exil", fiind îndepărtată de regimul comunist din motive ideologice.

Statuia a fost sfinţită şi binecuvântată de László Kerekes, episcop auxiliar romano-catolic de Ala Iulia, în cadrul sărbătorii hramului bisericii piariste. În predica sa, el a subliniat: la fel ca în Evul Mediu, în epoca epidemiilor, în lumea egocentrică de astăzi trebuie să ne îndreptăm privirea spre Maria, să ne modelăm viaţa după ea, deoarece omenirea se află şi astăzi "pe o pantă morală descendentă". Fecioara Maria este un exemplu de urmat, deoarece ea a arătat întotdeauna spre Dumnezeu, cu viaţa şi prin rugăciunile sale. "Prin viaţa ei Îl privim şi noi pe Dumnezeu, lăudându-I măreţia şi bunătatea" - a spus el.

Attila László, prim-protopop de Cluj-Dăbâca, parohul bisericii Sfântul Mihail, a considerat această sărbătoare ca fiind o zi a recunoştinţei, a mulţumirii şi a rugăciunii, în care comunitatea, "trecând peste suişurile şi coborâşurile istoriei", priveşte spre viitor şi se roagă pentru putere. "Povestea acestei coloane indică drumul celui care tânjeşte după Dumnezeu, strigă la Dumnezeu sau, dimpotrivă, se îndepărtează de Dumnezeu" - a spus el.

Vorbitorul a reamintit că reaşezarea coloanei Fecioarei Maria a fost iniţiată de Balázs Gergely, organizator principal al Zilelor Culturii Maghiare, în 2018, împreună cu regretatul prim-protopop Sándor Kovács, care s-au adresat primăriei municipiului, iniţiativa lor fiind susţinută de biserici şi de UDMR. Preotul i-a salutat în mod special pe urmaşii familiei Kornis, donatoarea statuii, şi le-a mulţumit tuturor celor care au susţinut ideea ca statui "să fie din nou o bijuterie a oraşului aşa cum au visat înaintaşii, evocatoare de trecut şi călăuză pentru viitor".

În discursul său, viceprimarul Emese Oláh a subliniat: coloana Fecioarei Maria este "un simbol al speranţei, credinţei şi recunoştinţei". Reinstalarea sa nu este doar un omagiu adus trecutului, ci şi un semn al angajamentului faţă de viitor - a spus ea, subliniind că astfel de simboluri "arată calea generaţiilor viitoare, marchează apartenenţa noastră". Reaşezarea statuii în locul ei iniţial este o realizare care justifică necesitatea reprezentării maghiarilor la Cluj-Napoca - a declarat ea.

În continuare, ea a considerat că zona străzii Kogălniceanu, renovată, coloana Fecioarei Maria, bisericile din zonă, universitatea şi şcolile, piaţa centrală dau Clujului o atmosferă demnă de oricare oraş din Europa de Vest. "Putem spune că, în zilele de azi, acest oraş şi-a recăpătat vechea demnitate, a devenit mai familiară pentru noi toţi şi astfel moştenirea funariotă va fi şi ea eclipsată" - a spus ea, referindu-se la fostul primar Gheorghe Funar, acuzat de antimaghiarism. Ea a adăugat: trebuie să facem totul pentru ca acest lucru să nu se schimbe în viitor, "ca spiritul trecutului să nu îi mai bântuie pe clujeni, ca valorile noastre să nu mai fie ştirbite niciodată".

Coloana Fecioarei Maria din Cluj-Napoca este al doilea cel mai vechi monument public din Transilvania, după statuia Sfântului Ioan de Nepomuk din Sibiu. Ea a fost reaşezată după mai multe decenii în locul ei iniţial, în piaţeta care s-a format la intersecţia străzilor Universităţii şi Mihail Kogălniceanu din centrul oraşului.

Realizarea monumentului a fost comandată de Antal Kornis, reprezentant proeminent al aristocraţiei catolice transilvănene, prin contractul semnat în 1744 cu Anton Schuchbauer, cel mai renumit maestru al sculpturii baroce transilvănene. Conform dorinţei iniţiatorului, monumentul a fost ridicat în semn de recunoştinţă pentru sfârşitul epidemiei de ciumă care a început în 1738.

Statuia votivă barocă a fost demontată de autorităţile comuniste române în 1959, după ce a fost restaurată, pe motiv că încurca traficul autovehiculelor.