Balázs Izsák, preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc (CNS) - organizaţie ce sărbătoreşte anul acesta 100 de ani de la înfiinţare -, care a lansat apelul pentru evenimentul de duminică, a vorbit despre necesitatea unui dialog cu Bucureştiul, în chestiunea autonomiei. În opinia sa ar fi demn pentru proclamaţia de la Alba Iulia din 1918 şi preluarea preşedinţiei Uniunii Europene de către România, anul viitor, ca Guvernul României să se poziţioneze faţă de strădaniile pentru autonomie cu deschidere spre dialog, nu cu suspiciune, a spus preşedintele CNS.

Citându-l pe istoricul Ákos Egyed, liderul CNS a subliniat din ultimii o sută de ani, faptul că secuimea a rămas şi în timpul administraţiei româneşti majoritar pe pământul natal. Această "minune secuiască" dă putere comunităţii nu doar pentru statornicie, pentru luptele zilei de mâine: o îndreptăţeşte să solicite autonomie teritorială în patria sa, a punctat Balázs Izsák.

Europarlamentarul László Tőkés, preşedintele Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT) a vorbit despre cum istoria a depăşit deja momentul în care învingătorii din Marele Război au desconsiderat dreptul la autodeterminare al maghiarilor, iar azi deja "singurul răspuns, şi cel mai corect, la Alba Iulia şi la Trianon este autonomie".

În discursul său a arătat: în proclamaţia de la Alba Iulia din 1918, românii au promis "libertate naţională totală" popoarelor cu care convieţuiesc, respectiv autonomie teritorială şi individuală, ceea ce România nu a dus niciodată la îndeplinire, dar maghiarii din Transilvania nu se pot declara învinşi în faţa acestei vâduviri de drepturi.

"În schimbul pământului, cerem drepturi. Dacă ne-au văduvit de patria mamă, în noua noastră patrie, în ţara noastră comună să ne garanteze, în schimb, drepturile fundamentale ale omunului şi ale colectivităţii", a punctat preşedintele Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT).

Preşedintele Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT), Zsolt Szilágyi a deplâns vădurirea de drepturi a maghiarilor din România, de la ştirbirea drepturilor din zona învăţământului, la sabotarea retrocedării bunurilor comunităţii naţionalizate în timpul comunismului.

Acesta a menţionat: ar fi fost mai bine să sărbătorim centenarul CNS cu alegeri libere pentru Parlamentul Secuiesc. Pentru ca acestea să devină realitate, însă, Bucureştiul, Bruxelles-ul şi Washington-ul trebuie să înţeleagă că România nu este pusă în pericol nici de autonomia culturală a maghiarilor, nici de cea teritorială a Ţinutului Secuiesc, a punctat liderul PPMT.

János Mezei, preşedintle comitetului executiv naţional Partidului Civic Maghiar (PCM) a spus că de vină pentru faptul că de o sută de ani întârzie autonomia promisă sunt "clasa politică românească ce veşnic trage de timp" şi organizaţiile internaţionale de apărare a drepturilor omului. "Anii următori nu pot trece în aceeastă stare de privare de drepturi", i-a îndemnat la luptă pe ascultătorii săi, politicianul PCM.

Mai multe persoane care au luat cuvântul la marea adunare - în consens cu mulţimea care scanda "lăsaţi-i să fie liber" - au cerut eliberarea lui István Beke şi Zoltán Szőcs, condamnaţi pentru terorism, catalogându-o deţinuţi politici încarceraţi în baza unor acuzaţii fabricate.

Cele mai multe aplauze le-a atras singurul vorbitor român al evenimentului, Sabin Gherman, acvitistul care a cerut în nenumerate rânduri autonomia Transilvaniei. Acesta a deplâns faptul că Transilvania, care pe vremea Vienei şi a Budapestei figura tot timpul pe hartă, nu mai există acum, în manualul de geografie al Bucureştiului.

Acesta a arătat că Bucureştiul nu şi-a ţinut promisiunea nici faţă de românii din Transilvania şi a asmuţit unul asupra celuilalt popoarele care trăiau paşnic, de secole, în Ardeal, deşi dacă şi-ar fi respectat promisiunea de la Alba Iulia, dacă ar fi acordat autonomie regiunilor istorice, aceasta s-ar fi tradus prin dezvoltarea întregii ţări.

În razele luminoase ale soarelui, dar la temperaturi ce abia dacă depăşeau 0 grade, sute de steaguri secuieşti - luna şi soarele cusute cu aţă aurie, pe un fundal albastru - au fost fluturate de către participanţii îmbrăcaţi în port secuiesc de sărbătoare, care purtau şi pancarte inscripţionate "Ţinutul Secuiesc" sau cu denumirile diferitelor localităţi de provenienţă.

Mulţimea care a umplut piaţa centrală a municipiului secuiesc a cerut, în repetate rânduri, scandând, autonomia. Evenimentul s-a încheiat cu intonarea imnului ungariei şi a imnului secuiesc, fără a disturbarea ordinii publice.