Statuia lui Dávid Ferenc, fondatorul Bisericii Unitariene, dezvelită la Cluj
Külföld, 2019.08.17
(MTI) - Statuia lui Dávid Ferenc, cel care a înfiinţat Biserica Unitariană, a fost dezvelită sâmbătă la Cluj-Napoca, în spaţiul amenajat între biserica unitariană din centru şi Liceul Teoretic Unitarian János Zsigmond. Creaţia sculptorului Gergely Zoltán a fost amplasată pe o parcelă delimitată din terenul bisericii, care a fost deschisă spre stradă.
Artistul a declarat, după slujba organizată cu ocazia dezvelirii: statuia nu îl reprezintă pe Dávid Ferenc, ci gândurile noastre din 2019 despre spiritul, soarta şi moştenirea sa ideologică.
Aşa cum au amintit mai mulţi vorbitori în cadrul ceremoniei, nu există nicio reprezentare contemporană cu fondatorul bisericii unitariene.
Episcopul unitarian Ferenc Benczédi Bálint a reamintit, în discursul rostit lângă statuie: Dávid Ferenc s-a născut la Cluj-Napoca, tatăl său fiind sas. El predica în egală măsură în maghiară, germană şi latină. De numele său se leagă lupta intelectuală pentru libertatea religioasă, formulată pentru prima dată în lume în 1568 de către Dieta de la Turda astfel: "nimeni nu poate fi persecutat pentru credinţa sa".
Episcopul unitarian consideră că Dávid Ferenc a fost o adevărată personalitate exemplară a reformaţiei, iar în viaţa lui s-au aliat idealul de adevăr renascentist cu protestantismul, care are în centru conştiinţa de sine. "Nu există o mai mare absurditate, mai mult, o imposibilitate, decât a încerca forţarea din exterior a conştiinţei, a sufletului, asupra cărora putere are doar Creatorul", a citat episcopul cuvintele fondatorului Bisericii.
Acesta a amintit că Dávid Ferenc a stăruit în credinţa şi convingerile sale chiar şi atunci când a fost încarcerat pentru ele în Cetatea Devei, unde apoi a şi murit. Episcopul crede că astfel, fondatorul bisericii a dat pilda lui Iisus, asumându-şi martiriul, dacă acesta reprezenta singura cale de a nu renunţa la adevăr.
"Să privim şcoala şi biserica şi să îl rugăm pe Dumnezeul nostru protector să ne dea putere să urmăm, măcar cu aproximaţie, învăţăturile lui Hristos, aşa cum a făcut-o Dávid Ferenc", a formulat episcopul.
În discursul său rostit în biserică, fostul episcop reformat László Tőkés a spus că Dávid Ferenc a pregătit terenul pentru libertatea religioasă şi a conştiinţei din era modernă, a cărei materializare se lasă aşteptată atât în România post-comunistă, cât şi lumea largă, apăsată de persecutarea creştinilor. Tőkés şi-a exprimat speranţa că, urmând exemplul Parlamentului Ungariei, cel de la Bucureşti şi cel European vor declara ziua de 13 ianuarie Ziua Libertăţii Religioase, în amintirea zilei în care ea a fost proclamată la Turda.
La slujba de recunoştinţă, preotul unitarian clujean Zsolt Norbert Rácz a amintit: în Biserica Unitariană a fost formulată în urmă cu 150 de ani intenţia de a ridica o statuie lui Dávid Ferenc la Cluj, iar de-a lungul ultimului secol şi jumătate de multe ori aceasta a putut părea "o glumă". Dar întotdeauna au existat aceia care au crezut în acest ţel, ceea ce a condus la rezultat.
Aşa cum au amintit mai mulţi vorbitori în cadrul ceremoniei, nu există nicio reprezentare contemporană cu fondatorul bisericii unitariene.
Episcopul unitarian Ferenc Benczédi Bálint a reamintit, în discursul rostit lângă statuie: Dávid Ferenc s-a născut la Cluj-Napoca, tatăl său fiind sas. El predica în egală măsură în maghiară, germană şi latină. De numele său se leagă lupta intelectuală pentru libertatea religioasă, formulată pentru prima dată în lume în 1568 de către Dieta de la Turda astfel: "nimeni nu poate fi persecutat pentru credinţa sa".
Episcopul unitarian consideră că Dávid Ferenc a fost o adevărată personalitate exemplară a reformaţiei, iar în viaţa lui s-au aliat idealul de adevăr renascentist cu protestantismul, care are în centru conştiinţa de sine. "Nu există o mai mare absurditate, mai mult, o imposibilitate, decât a încerca forţarea din exterior a conştiinţei, a sufletului, asupra cărora putere are doar Creatorul", a citat episcopul cuvintele fondatorului Bisericii.
Acesta a amintit că Dávid Ferenc a stăruit în credinţa şi convingerile sale chiar şi atunci când a fost încarcerat pentru ele în Cetatea Devei, unde apoi a şi murit. Episcopul crede că astfel, fondatorul bisericii a dat pilda lui Iisus, asumându-şi martiriul, dacă acesta reprezenta singura cale de a nu renunţa la adevăr.
"Să privim şcoala şi biserica şi să îl rugăm pe Dumnezeul nostru protector să ne dea putere să urmăm, măcar cu aproximaţie, învăţăturile lui Hristos, aşa cum a făcut-o Dávid Ferenc", a formulat episcopul.
În discursul său rostit în biserică, fostul episcop reformat László Tőkés a spus că Dávid Ferenc a pregătit terenul pentru libertatea religioasă şi a conştiinţei din era modernă, a cărei materializare se lasă aşteptată atât în România post-comunistă, cât şi lumea largă, apăsată de persecutarea creştinilor. Tőkés şi-a exprimat speranţa că, urmând exemplul Parlamentului Ungariei, cel de la Bucureşti şi cel European vor declara ziua de 13 ianuarie Ziua Libertăţii Religioase, în amintirea zilei în care ea a fost proclamată la Turda.
La slujba de recunoştinţă, preotul unitarian clujean Zsolt Norbert Rácz a amintit: în Biserica Unitariană a fost formulată în urmă cu 150 de ani intenţia de a ridica o statuie lui Dávid Ferenc la Cluj, iar de-a lungul ultimului secol şi jumătate de multe ori aceasta a putut părea "o glumă". Dar întotdeauna au existat aceia care au crezut în acest ţel, ceea ce a condus la rezultat.
(MTI)
Véleménye van? Szóljon hozzá!