Studiu: sistemul de valori al maghiarilor din Transilvania sub anumite aspecte seamănă mai mult cu cel din România, decât cu cel din Ungaria
Külföld, 2020.10.13
Potrivit unui studiu, sistemul de valori al maghiarilor din Transilvania seamănă mai mult cu cel din România, decât cu cel din Ungaria sub aspectul familiei, al rolurilor de gen şi al exercitării cultului religios. Primul pachet de rezultate ale sondajului intitulat "Maghiarii din Transilvania pe harta sistemelor de valori europene" a fost prezentat de specialiştii Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale marţi după-amiază, în cadrul unei conferinţe de presă. <br />Directorul institutului, István Horváth a explicat: în cadrul sondajului European Values Study (EVS) au fost studiate pentru prima dată opţiunile valorice ale maghiarilor din Transilvania şi ale comunităţii suedeze din Finlanda. Dintre rezultatele sondajului efectuat în 42 de ţări europene printr-un set de întrebări identice, marţi au fost prezentate cele referitoare la familie, la rolurile de gen şi la exercitarea cultului religios. István Horváth a remarcat că acestea sunt chestiunile în care, în comparaţie cu tendinţele europene, trendurile din România sunt caracteristice şi pentru maghiarii din Transilvania.
Cercetătorul Tamás Kiss a precizat că toate societăţile europene acordă un rol deosebit ataşamentului faţă de familie. Consensul este însă mult mai puţin solid în privinţa valorilor care ţin de familie, ca şi în cazul definiţiei familiei.
EVS a studiat liberalismul în viaţa privată prin patru întrebări, dintre care două s-au referit la acceptarea homosexualităţii, câte una la acceptarea avortului şi a divorţului. Toate aceste patru întrebări demonstrează existenţa unei linii de fractură pronunţate între Europa de Vest şi fostele ţări socialiste. Pentru maghiarii din Transilvania şi pentru România în general, liberalismul în viaţa privată este mai puţin caracteristică chiar şi în comparaţie cu zona Europei de Est.
Pe o scară valorică între 1 şi 10, acceptarea homosexualităţii a primit 2,4 puncte, cea a avortului 3,5, iar cea a divorţului 4,7. 9% din maghiarii din Transilvania sunt caracterizaţi de un liberalism categoric în viaţa privată, în timp ce proporţia adepţilor unui sistem de valori conservator este de 60%. Potrivit sondajului, conservatorismul puternic privind viaţa privată se asociază cu un simţ mult mai moderat al datoriei faţă de familie. Astfel, răspunsurile referitoare la decizia de a avea copii şi la îngrijirea părinţilor vârstnici au revelat un simţ puternic al datoriei faţă de familie la 36% din maghiarii din Transilvania, în timp ce acest lucru nu este deloc reprezentativ pentru 30%.
S-a mai evocat faptul că valorile legate de familie îi apropie pe maghiarii din Transilvania mai mult de România, decât de Ungaria, considerată oarecum mai liberală în această privinţă. Din această perspectivă, maghiarii transilvăneni diferă faţă de comunităţi minoritare precum ruşii din Estonia, turcii din Bulgaria sau albanezii din Macedonia de Nord, la care caracteristica majoritară este o mentalitate mai conservatoare privind familia şi viaţa privată.
Cercetătorul Dénes Kiss a precizat că toţi indicatorii studiului au relevat faptul că România este ţara cea mai religioasă în toată Europa, deoarece ea dispune de ratele cele mai ridicate privind numărul celor ataşaţi unui cult religios (97%), al celor care frecventează regulat biserica (31%), al celor care se roagă în mod regulat (81%), precum şi al celor care se consideră credincioşi (85%).
Potrivit rezultatelor studiului, maghiarii din Transilvania sunt caracterizaţi de o religiozitate deosebit de ridicată în comparaţie cu Europa, ca şi România în general. Astfel, 99% din maghiarii din Transilvania sunt ataşaţi unei confesiuni, 34% frecventează biserica, 83% se roagă regulat, şi 89% se consideră credincioşi.
István Horváth a adăugat că indicatorii diferă în mare măsură de cei ai Ungariei, o ţară mult mai secularizată.
EVS a studiat liberalismul în viaţa privată prin patru întrebări, dintre care două s-au referit la acceptarea homosexualităţii, câte una la acceptarea avortului şi a divorţului. Toate aceste patru întrebări demonstrează existenţa unei linii de fractură pronunţate între Europa de Vest şi fostele ţări socialiste. Pentru maghiarii din Transilvania şi pentru România în general, liberalismul în viaţa privată este mai puţin caracteristică chiar şi în comparaţie cu zona Europei de Est.
Pe o scară valorică între 1 şi 10, acceptarea homosexualităţii a primit 2,4 puncte, cea a avortului 3,5, iar cea a divorţului 4,7. 9% din maghiarii din Transilvania sunt caracterizaţi de un liberalism categoric în viaţa privată, în timp ce proporţia adepţilor unui sistem de valori conservator este de 60%. Potrivit sondajului, conservatorismul puternic privind viaţa privată se asociază cu un simţ mult mai moderat al datoriei faţă de familie. Astfel, răspunsurile referitoare la decizia de a avea copii şi la îngrijirea părinţilor vârstnici au revelat un simţ puternic al datoriei faţă de familie la 36% din maghiarii din Transilvania, în timp ce acest lucru nu este deloc reprezentativ pentru 30%.
S-a mai evocat faptul că valorile legate de familie îi apropie pe maghiarii din Transilvania mai mult de România, decât de Ungaria, considerată oarecum mai liberală în această privinţă. Din această perspectivă, maghiarii transilvăneni diferă faţă de comunităţi minoritare precum ruşii din Estonia, turcii din Bulgaria sau albanezii din Macedonia de Nord, la care caracteristica majoritară este o mentalitate mai conservatoare privind familia şi viaţa privată.
Cercetătorul Dénes Kiss a precizat că toţi indicatorii studiului au relevat faptul că România este ţara cea mai religioasă în toată Europa, deoarece ea dispune de ratele cele mai ridicate privind numărul celor ataşaţi unui cult religios (97%), al celor care frecventează regulat biserica (31%), al celor care se roagă în mod regulat (81%), precum şi al celor care se consideră credincioşi (85%).
Potrivit rezultatelor studiului, maghiarii din Transilvania sunt caracterizaţi de o religiozitate deosebit de ridicată în comparaţie cu Europa, ca şi România în general. Astfel, 99% din maghiarii din Transilvania sunt ataşaţi unei confesiuni, 34% frecventează biserica, 83% se roagă regulat, şi 89% se consideră credincioşi.
István Horváth a adăugat că indicatorii diferă în mare măsură de cei ai Ungariei, o ţară mult mai secularizată.
(MTI)
Véleménye van? Szóljon hozzá!