Rezumatul sentinţei în primă instanţă a fost publicat pe portalul tribunalelor din România. Soluţia nu este definitivă.

Procesul cu privire la arborarea steagului pe turlă a fost intentat de Asociaţia Civică pentru Demnitate în Europa (ADEC), care duce o luptă în instanţe împotriva simbolurilor şi inscripţiilor maghiare în Ţinutul Secuiesc, cerând Tribunalului să-l oblige pe primarul Árpád Antal la arborarea steagului. Procesul a fost strămutat anul trecut la Tribunalul Municipiului Bucureşti, care însă a statuat incompetenţa sa, astfel cauza a fost mutată înapoi la Sfântu Gheorghe.

Reclamantul a adresat anul trecut o scrisoare deschisă Ministerului Apărării, Ministerul de Interne, prefectul judeţului Covasna, organizaţiile veteranilor de război şi asociaţiile româneşti din Ţinutul Secuiesc, cerându-le să intervină în acest proces, dată fiind "importanţa cauzei", fişa procesului însă arată că reclamantul a rămas singur.

Bloggerul Dan Tanasă a anunţat lansarea procesului într-o notă a blogului său, considerând că atitudinea primarului Árpád Antal prin care refuză arborarea steagului în amintirea intrării armatei române în Sfântu Gheorghe în 1944 este "caracteristică duşmanilor poporului român".

El a evocat: steagul a fost arborat pe turla primăriei în prezenţa ministrului apărării, Nicolae Spiroiu, în data de 8 septembrie 1994, la "a 50-a aniversare a eliberării oraşului de sub ocupaţia străină", însă primarul Árpád Antal l-a înlăturat cu ocazia renovării clădirii în 2015. Primarul a precizat că pe turlă a fost montat un ornament corespunzător celui original, care funcţionează şi ca paratrăsnet, astfel arborarea steagului nu mai este posibilă. Cu toate acestea el a înlesnit arborarea steagului în fiecare an, timp de o zi, pentru a aniversa intrarea trupelor româneşti în oraş.

Árpád Antal a declarat mai demult că legea dispune arborarea steagului României şi al Uniunii Europene pe faţada clădirilor aparţinând administraţiei publice, iar pe frontispiciul primăriei din Sfântu Gheorghe flutură ambele steaguri. El a mai completat: speră că legea va fi modificată de către parlamentul României astfel încât ea să permită şi arborarea steagului municipiului şi al comunităţii maghiare.

Edilul s-a referit la faptul că tocmai asociaţia lui Dan Tanasă a acţionat în judecată numeroase consilii locale din Ţinutul Secuiesc pentru că nu au arborat doar steagurile prevăzute de lege şi nu doar în locurile prevăzute. În urma proceselor iniţiate de prefect şi de ADEC, tribunalele au interpretat legea în sens limitator şi au dispus îndepărtarea de pe clădiri a steagului secuiesc care nu este prevăzut, dar nici nu este interzis prin lege.

La Sfântu Gheorghe, steagul de pe turla primăriei este o sursă de tensiuni de mai mulţi ani. Primarul anterior al municipiului, Álmos Albert a fost amendat de către prefect cu o sumă considerabilă în 2002, după înlăturarea steagului de pe turlă, fără ca primarul să fi reuşit ulterior să anuleze amenda pe cale judecătorească. În 2010 însă Curtea Europeană a Drepturilor Omului a obligat statul român la plata unei despăgubiri, deoarece recursul fostului primar a fost respins fără expunere de motive.

Municipiul Sfântu Gheorghe are aproape 56 000 de locuitori, dintre care 77% s-au declarat maghiari la recensământul din 2011.