În cadrul unei dezbateri care a avut loc miercuri, în cadrul celei de-a 32-a ediţii a Universităţii de Vară de la Tuşnad (Tusványos), politicianul maghiar a analizat situaţia apărută în urma războiului dintre Rusia şi Ucraina, respectiv spaţiul de mişcare al diplomaţiei ungare.

Zsolt Németh a explicat că ordinea mondială actuală se bazează pe Carta ONU din 1945, în care principiul legal de bază îl reprezintă egalitatea naţiunilor suverane, servirea păcii şi a securităţii internaţionale, consolidarea prosperităţii şi garantarea drepturilor omului, printre care şi drepturile minorităţilor. Cu toate acestea, acum această structură "scârţâie serios", deoarece Rusia, care este şi membră a Consiliului de Securitate, calcă în picioare principiile stabilite în Carta ONU, a adăugat oficialul ungar.

Dacă Rusia este pedepsită, atunci ONU nu mai există. Dacă Rusia nu este pedepsită, atunci ONU dă cu piciorul propriului principiu, a spus preşedintelui comisiei de afaceri externe, explicând dilema.

Zsolt Németh a arătat că Ungaria a condamnat în mod constant agresiunea rusă şi recunoaşte dreptul Ucrainei la autoapărare. În spiritul acestui lucru, Ungaria oferă şi ajutor Ucrainei - este adevărat că nu o face cu arme, ci prin oferirea de combustibil şi prin pregătirea ofiţerilor medicali.

Pe de altă parte, războiul nu poate fi acceptat drept scuză pentru a discrimina comunităţile etnice care trăiesc în Ucraina, iar Ucraina trebuie să ştie că drumul său către Occident trece prin Europa Centrală.

Preşedintele Comisiei de Politică Externă a Parlamentului de la Budapesta a spus că trebuie găsit un echilibru între comunicarea politică şi obiectivele strategice ale Ungariei. În opinia sa, este un succes diplomatic fantastic că politica de sancţiuni afectează cât mai puţin ţara, în timp ce Ungaria a votat zece pachete de sancţiuni. Faptul că cei de la Bruxelles încearcă să facă să pară că Ungaria ar fi apelat la dreptul său de veto cu privire la fiecare este o altă poveste, a explicat Németh.

Potrivit politicianului, politica NATO formulată în cadrul summit-ului de la Vilnius - care a numit Rusia o ameninţare, dar care a pus încheierea războiului drept condiţie pentru aderarea Ucrainei la NATO - se potriveşte cu poziţia maghiară.

În opinia sa, o condiţie prealabilă importantă pentru aplicarea obiectivelor politicilor naţionale este ca Ungaria să îşi ţină vecinii "cât mai aproape" şi să acorde prioritate sistemului său de aliaţi central-europeni.