Buletinul informativ de vineri al UDMR a trecut în revistă principalele prevederi legate de folosirea limbii materne, care se regăsesc în ordonanţa de urgenţă a guvernului, intrată în vigoare imediat şi care urmează să fie dezbătută de parlament mai târziu.

Printre domeniile în care se înregistrează un regres, UDMR menţionează ştergerea protecţiei drepturilor deja dobândite, faptul că de acum încolo, documentele consiliilor locale vor fi publicate numai în limba română şi că instituţiile publice vor fi obligate să comunice şi în limba oficială a statului, inclusiv în localităţile în care locuiesc minorităţi.

Privind drepturile deja dobândite, buletinul informativ explică: în 2006, UDMR a reuşit să obţină ca în localităţile în care proporţia minoritarilor ar scădea sub pragul de 20%, comunitatea maghiară să nu îşi piardă dreptul de a folosi limba maternă. Potrivit formei actuale a ordonanţei de urgenţă, acest lucru este valabil numai până la validarea următorului recensământ al populaţiei.

Din noua versiune a Codului, care intră acum în vigoare, lipsesc unele dintre dispoziţiile privind lărgirea drepturilor lingvistice, care în timpul pregătirii parlamentare a Codului, de anul trecut, au fost deja adoptate de majoritatea parlamentară.

S-a eliminat articolul care ar fi garantat utilizarea limbii materne în relaţia cu instituţiile statului şi acelor comunităţi maghiare, care locuiesc în aşezări unde proporţia maghiarilor este mai mică de pragul de 20% (de exemplu, la Cluj-Napoca).

Din varianta intrată acum în vigoare a Codului lipsesc acele clarificări adoptate în timpul dezbaterii parlamentare, potrivit cărora dreptul de a utiliza limba maternă se aplică şi inscripţionării în mai multe limbi a denumirilor străzilor, pieţelor şi parcurilor, respectiv şi comunicării cu societăţile de utilităţi publice şi cu instituţiile locale care reprezintă în teritoriu guvernul sau ministerele.

UDMR consideră ca fiind deosebit de periculoasă prevederea conform căreia "interesul public naţional prevalează în faţa interesului public local". Întrucât nu există o definiţie exactă a conceptului de interes public, se lasă loc la interpretări şi se oferă cadrul propice pentru abuzuri, ceea ce pune în pericol nu numai relaţia dintre majoritate şi minoritate, ci este dăunător şi administraţiei publice în ansamblu, susţine UDMR.
În opinia UDMR, o ţară în care drepturile minorităţilor sunt ştirbite, nu poate fi "o ţară model".

"În 2019, în România, într-o ţară care se consideră a fi una model în ceea ce priveşte problema minorităţilor, drepturile aflate în vigoare ale minorităţilor sunt ştirbite. În ansamblu, faţă de prevederile legale care s-au aflat în vigoare până acum, Codul administrativ adoptat reprezintă un regres în domeniul drepturilor minorităţilor", se arată în comunicat, care îl citează pe liderul senatorilor UDMR, Attila Cseke, fost membru în comisia specială parlamentară care a elaborat varianta anterioară a Codului administrativ al României.