Acordul a fost semnat din partea UDMR de preşedintele Hunor Kelemen, iar din partea AMT de János Mezei, copreşedintele Alianţei.

Potrivit acordului de cooperare, UDMR şi AMT vor candida împreună la alegerile parlamentare din data de 6 decembrie. UDMR va oferi AMT două locuri eligibile pe lista candidaţilor pentru Camera Deputaţilor.

Părţile au convenit să coopereze în consiliile locale în aşa fel încât conflictele politice să nu împiedice dezvoltarea anumitor aşezări şi comunităţi. S-a convenit, de asemenea, ca "prin consilierii locali aleşi să expună şi să reprezinte problemele specifice de dezvoltare, statutul economic şi administrativ al Transilvaniei şi regiunilor sale, în special cele ale Ţinutului Secuiesc şi regiunii Partium".

Părţile au declarat că vor depune eforturi pentru a se asigura ca organizaţiile neguvernamentale apropiate lor sau cele neutre să nu fie dezavantajate la distribuirea subvenţiilor. O menţiune specială face referire la resursele furnizate comunităţii maghiare din bugetul de stat, a căror distribuţie este controlată în prezent exclusiv de către UDMR.

Părţile s-au angajat să înfiinţeze un grup de lucru pentru a pregăti un pachet de legi pentru reforma învăţământului maghiar în România. Proiectul astfel pregătit va fi înaintat Parlamentului de grupul deputaţilor UDMR.

În ce priveşte politicile naţionale, cele două părţi s-au angajat să prezinte Parlamentului proiectul statutului de autonomie a Ţinutului Secuiesc, iar acesta va fi susţinut unitar de grupul parlamentar UDMR. În acelaşi timp, va fi conceput şi prezentat un pachet de legi care să asigure utilizarea liberă a simbolurilor naţionale şi a limbii materne.

UDMR şi AMT s-au angajat, de asemenea, să convină asupra coordonării reprezentării problemelor maghiare din Transilvania şi în ce priveşte politica externă. Astfel, poziţia convenită va fi reprezentată de UDMR în Partidul Popular European (PPE), iar AMT îşi asumă acest rol în Alianţa Liberă Europeană (EFA). S-a convenit şi asupra faptului că, în strategia coordonată de politică externă, iniţiativele cetăţeneşti europene vor juca un rol cheie.

În preambulul acordului, părţile au considerat că este esenţial să expună în mod unitar şi să reprezinte în mod consecvent păstrarea şi îmbogăţirea identităţii colective a maghiarilor din Transilvania, păstrarea şi extinderea drepturilor lor lingvistice şi necesitatea unor forme de autonomie comunitară bazate pe autodeterminare internă.

Părţile au făcut referire la declaraţia politică adoptată în ianuarie 2018, în urma medierii de către Katalin Szili, însărcinatul prim-ministrului ungar. Această declaraţie a fost, de asemenea, reconfirmată.

În preambulul documentului a fost recunoscută reciproc identitatea organizaţională independentă. Pluralismul politic este considerat o valoare democratică, iar organizarea electoratului maghiar din Transilvania, într-o nouă unitate, reprezintă unul dintre cele mai importante mijloace de apărare ale identităţii comunităţii.

După semnarea acordului de cooperare, Hunor Kelemen a considerat că este o atitudine caracteristică maghiarilor faptul că aceştia se implică cu uşurinţă în discuţii şi controverse, dar este, de asemenea, caracteristic să-şi unească forţele în momente dificile.

"Aşa este şi în politică, dezbatem şi concurăm într-o localitate, dar un singur lucru dorim în Parlament: maghiarii să aibă o reprezentare puternică. În 2020, există un consens deplin între organizaţiile politice maghiare: la aceste alegeri doi candidaţi ai AMT vor candida pe listele UDMR. În data de 6 decembrie, cei care votează listele UDMR vor sprijini unitatea maghiară, candidaţii solidarităţii", se arată în comunicatul UDMR care-l citează pe Hunor Kelemen.

János Mezei a subliniat că politica din Transilvania este diversă, deci există loc pentru concurenţă, dar trebuie să existe loc şi pentru cooperare.

"Trebuie să creăm un minim naţional maghiar în Transilvania astfel încât comunitatea noastră să aibă o reprezentare reală", se arată în comunicatul AMT care-l citează pe János Mezei.