Planurile au fost prezentate, marţi, de liderii celor două universităţi, la o conferinţă de presă online. Dezső Szenkovics, decanul Facultăţii din Cluj-Napoca a Universităţii Sapientia, a declarat că există de mulţi ani o cooperare strânsă între cele două universităţi. Acesta a amintit că, atunci când a fost fondată Universitatea Sapientia, s-au angajat să înfiinţeze specializări care nu sunt disponibile în România în limba maghiară. Astfel este şi specializarea de arte plastice, care a fost iniţiată de colegii din Pécs. Potrivit lui Szenkovics, Universitatea Sapientia şi-a asumat cu plăcere sarcina care i-a fost atribuită, deoarece este o specializare lipsă ce se încadrează organic în misiunea instituţiei.

Acesta a mai subliniat că Sfântu Gheorghe a fost ales dintre oraşele Transilvaniei ca loc pentru formarea artiştilor plastici, deoarece acolo va fi ridicat campusul universitar de mari dimensiuni, cu sprijinul statului ungar, care va satisface toate nevoile de infrastructură necesare acestei specializări, dar care, deocamdată, se află la început de drum, iar până la construirea campusului, autorităţile locale s-au angajat să asigure condiţiile necesare. Szenkovics a adăugat că un rol important l-a avut şi Centrul de Artă din Transilvania, care îşi are sediul în Sfântu Gheorghe. În plus, dintre oraşele transilvănene, reşedinţa judeţului Covasna are una dintre cele mai vibrante vieţi culturale.

Péter Lengyel, decanul Facultăţii de Arte a Universităţii din Pécs, a declarat că, la sfârşitul anului 2019, a preluat conducerea facultăţii şi, deja atunci, s-a conturat ideea ca Universitatea să-şi asume sarcini nu numai în partea de vest a Ungariei, ci şi în alte zone ale Bazinului Carpatic. Prima astfel de specializare de arte plastice o lansează în Transilvania, pentru că acolo trăieşte o mare comunitate maghiară, prin urmare, sunt încrezători că şi numărul candidaţilor va fi mare. Decanul a mai subliniat că nu vor să creeze o clonă a specializării din Pécs în Ţinutul Secuiesc, ci vor să întemeieze o şcoală de artă cu o spiritualitate independentă, care să ia în considerare mediul intelectual transilvănean aflat şi în prezent în efervescenţă, motiv pentru care, de la bun început, vor participa şi cadre didactice din Transilvania la pregătirea studenţilor.

Acesta a mai adăugat că au vizitat liceele de artă din Târgu Mureş, Sfântu Gheorghe, Miercurea Ciuc şi Odorheiu Secuiesc, unde pregătirea este la acelaşi nivel cu cel din Ungaria, prin urmare, au considerat că există baza profesională necesară pentru a fi lansată noua specializare. Decanul a amintit că sunt elevi maghiari şi în etnosporă (unde maghiarii trăiesc în număr foarte redus) care învaţă în licee de artă şi se bazează şi pe aceştia.

La întrebarea adresată de agenţia ungară de presă MTI, decanul a explicat că sunt încrezători că atât părinţii, cât şi elevii vor recunoaşte acel plus pe care îl poate oferi educaţia în limba maternă, că vor recunoaşte semnificaţia culturală şi profesională a acestui aspect. Decanul din Ungaria a mai subliniat că vor crea o secţie care să îi ajute pe studenţi să aprofundeze nu doar arta contemporană din Ungaria, ci şi pe cea din România.

Csaba Hegyi, prodecanul Facultăţii de Arte a Universităţii din Pécs, a declarat că noua specializare este o oportunitate nu doar pentru tinerii maghiari din România, ci şi pentru studenţii din Pécs, pentru că Universitatea speră să poată lansa mai multe cursuri la care studenţii din Pécs şi din Transilvania să poată participa împreună.