Despre toate acestea au vorbit luni, la Oradea, la o conferinţă de presă László Tőkés, preşedintele Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT), avocatul Előd Kincses, martorul cheie al evenimentelor din Târgu Mureş şi Gabriella Menyhárt, avocat.

László Tőkés a declarat că în România post-comunistă a fost sabotată identificarea şi tragerea la răspundere a vinovaţilor responsabili atât pentru Revoluţia din 1989, pentru Mineriadele din Bucureşti, cât şi pentru evenimentele din Târgu Mureş. Primele două dosare au fost redeschise de parchet în urma hotărârilor de la Strasbourg, iar acum a sosit momentul de a afla şi cine sunt responsabilii pentru violenţele interetnice de la Târgu Mureş.

Avocata Gabriella Menyhárt a declarat, în calitate de împuternicită a familiei scriitorului András Sütő, orbit în conflictul etnic din Târgu Mureş, şi a familiilor a trei victime decedate în confruntări, că s-a adresat anul trecut Parchetului Militar, solicitând anchetarea celor care se fac vinovaţi de crime împtriva umanităţii prin luarea unor decizii politice, care au declanşat evenimentele din "Martie negru". Parchetul nu a tratat problema în fond, a răspuns prima dată că acest caz a fost deja investigat, iar a doua oară a returnat reclamanţilor cele 32 de pagini pentru completare. Măsura administrativă a parchetului a fost contestată de reclamanţi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dar aceasta a considerat contestaţia nejustificată.

În urma acestor demersuri, în septembrie s-au adresat Curţii Europene a Drepturilor Omului, deoarece au considerat că a fost afectat dreptul la o judecată echitabilă al rudelor victimelor, deoarece Parchetul Militar nu s-a ocupat de acest caz şi instanţa nu a ordonat parchetului să investigheze cele întâmplate. Avocatul a mai precizat că a atras antenţia instanţei printr-o scrisoare formulată în limba engleză asupra faptului că plângerile formulate în cazurile conflictuale între români şi maghiari, de regulă, nu trec prin filtrul personalului care înregistrează cazurile de limba română.

Gabriella Menyhárt a considerat importantă investigarea aprofundată a evenimentelor din "Martie negru", deoarece evenimentele istorice sunt percepute diametral opus de societatea românească şi de cea maghiară din România. Ea crede că punctele de vedere ar trebui apropiate.

Gabriella Menyhárt a declarat că există dovezi conform cărora autorităţile române au organizat conflictul de la Târgu-Mureş. Puterea, în colaborare cu Vatra Românească, o organizaţie naţionalistă-extremistă, a adus la Târgu Mureş ţărani români înarmaţi cu bâte şi i-a instigat să intervină împotriva maghiarilor care îşi revendicau drepturile.

Előd Kincses a menţionat că este martor cheie în acest caz. El a adăugat că au fost trimişi şi minerii din Valea Jiului către Târgu Mureş, dar trenurile care-i transportau au fost întoarse în cele din urmă, din gara Războieni, după ce au constatat că nu s-a reuşit atragerea în conflictul etnic a maghiarilor din Ţinutul Secuiesc.

În data de 19 martie 1990, bărbaţi din sate româneşti, dotaţi cu bâte şi topoare au fost transportaţi la Târgu Mureş pentru a proteja oraşul de maghiari. Bărbaţii violenţi, în multe cazuri aflaţi sub influenţa alcoolului, au devastat sediul UDMR rănindu-l grav pe scriitorul András Sütő. Tentativa de pogrom anti-maghiar a continuat şi a doua zi, dar între timp a fost organizată rezistenţa maghiară. Demonstranţii maghiari, cu sprijinul romilor care le-au venit în ajutor, i-au gonit din centrul Târgu Mureşului pe români dotaţi cu bâte.

În urma evenimentelor, justiţia română a investigat exclusiv contra-reacţia maghiară, iar instigatorii românilor nu au fost identificaţi. Pe parcursul anchetelor penale au fost inculpate 30 de persoane, toate fiind etnici maghiari, respectiv romi. Două persoane au fost condamnate la 10 ani, o persoană la 6 ani, iar celelalte la doi, respectiv un an de închisoare.

În urma evenimentelor din "Martie negru" de la Târgu Mureş, guvernul de la Bucureşti a înfiinţat Serviciul Român de Informaţii (SRI), serviciul secret intern al României. Securitatea, fostul serviciu secret care a funcţionat ca poliţie politică comunistă, a fost desfiinţată după prăbuşirea dictaturii.
La Târgu Mureş, în urma conflictului sângeros, a urmat un val de emigrare în urma căruia maghiarii au ajuns în minoritate, ei reprezentând doar 43% din populaţia oraşului.