Viktor Orbán: Ungaria poate fi o excepţie locală în timpul unei recesiuni globale (Partea I)

Külföld, 2022.07.23

Urmează deceniul pericolelor, al incertitudinii şi al războiului, dar Ungaria poate fi o excepţie locală în timpul unei recesiuni globale, a declarat premierul ungar Viktor Orbán, sâmbătă, la Băile Tuşnad, în discursul pe care l-a susţinut în ultima zi a celei de-a 31-a ediţii a Universităţii de Vară de la Tuşnad ("Tusványos").

În faţa miilor de oameni care s-au adunat la scena din aer liber, pentru a-l asculta, prim-ministrul Ungariei a spus: ultima dată când a fost posibilă organizarea forumului politic de la Băile Tuşnad a fost în 2019, însă de atunci, lumea "s-a schimbat enorm"", "am intrat într-o epocă a pericolelor", stâlpii civilizaţiei occidentale - despre care se credea că sunt de neclintit - încep să se crape.

Potrivit şefului guvernului de la Budapesta, înainte credeam că trăim în carapacea protectoare a ştiinţei, "apoi a venit Covidul"; credeam că în Europa nu mai poate avea loc un alt război, însă în vecinătatea Ungariei se desfăşoară un război, credeam că Războiul Rece nu se mai poate întoarce niciodată, dar o serie de lideri tocmai lucrează la a ne reorganiza viaţa pe blocuri.

În opinia sa, este caracteristic şi faptul că deşi potrivit datelor existente, lumea "pare a fi un loc din ce în ce mai bun", oamenii simt că este exact invers.
Potrivit lui Viktor Orbán, "dispoziţia noastră proastă" este un sentiment de viaţă fundamental occidental, care provine din faptul că puterea, performanţa, autoritatea şi capacitatea de acţiune a civilizaţiei occidentale este pe terminate.
Î n urmă cu o sută de ani, atunci când a fost prezis declinul Occidentului, această prezicere se referea la o regresie spirituală şi demografică, însă astăzi - potrivit lui Orbán - se poate observa că lumea occidentală îşi pierde puterea şi se confruntă cu pierderi materiale, ceea ce are legătură cu modernizarea altor civilizaţii. Civilizaţiile rivale - cea chineză, indiană, ortodoxă rusă şi islamică - au adoptat tehnologia occidentală şi sistemul financiar occidental, însă " nu au de gând să adopte valorile occidentale" şi se simt umiliţi atunci când Occidentul vrea să îşi răspândească propriile valori, a explicat premierul ungar.

Potrivit lui Orbán, resentimentele faţă de "exportul de democraţie" al Occidentului sunt de înţeles, însă cel mai dureros lucru în privinţa acestei pierderi de putere şi pierderi materiale este că "noi, adică Occidentul, am pierdut controlul asupra purtătorilor de energie". În 1950, 75% din ţiţeiul, gazele naturale şi cărbunele se mai afla sub controlul Statelor Unite şi Europei; astăzi, această proporţie a scăzut la 35%, în timp ce ponderea ruşilor este de 20%, cel al Orientului Mijlociu, de 30%, schimbări similare având loc şi în domeniul materiilor prime, ceea ce înseamnă că Occidentul "pierde bătălia cu privire la materii", majoritatea purtătorilor de energie şi resurselor lumii se află în afara civilizaţiei occidentale, a declarat premierul maghiar.

Potrivit şefului guvernului de la Budapesta, strategia Statelor Unite a pus Europa într-o situaţie dificilă - de două ori. În 2013 au fost introduse noi tehnologii de extracţie a materiilor prime şi energiei, şi s-a inclus şi în doctrina lor de politici de securitate faptul că noua tehnologie va fi folosită ca armă de politică externă. Aceasta este explicaţia faptului că americanii aplică o politică de sancţiuni mai îndrăzneaţă şi că "îşi încurajează puternic" aliaţii europeni să cumpere transporturi din SUA, a explicat Orbán.

Europenii au încercat să se împotrivească acestui lucru şi să protejeze cât mai mult timp axa energetică germano-rusă, dar "acest lucru este distrus chiar acum de către politica internaţională", şi nici trecerea la surse regenerabile de energie nu este o opţiune, a mai adăugat Viktor Orbán.
"În Occident, sentimentele negative cu privire la lumea în care trăim provin din faptul că energia şi materiile prime - care sunt de o necesitate crucială pentru dezvoltarea economiei - nu se află în mâinile Occidentului. Ceea ce se află în mâinile sale este puterea militară şi capitalul. Întrebarea este, ce se poate face cu acestea acum, în circumstanţele actuale", a rezumat premierul Ungariei.

Cu privire la provocările cu care se confruntă maghiarii, Viktor Orbán a apreciat că prima şi cea mai importantă dintre acestea este problema scăderii populaţiei, deoarece "adevărul este că încă mai avem de-a face cu mai multe înmormântări decât botezuri". Situaţia maghiarilor s-a îmbunătăţit, dar nu am întors încă trendul, iar dacă acest lucru nu va avea loc, mai devreme sau mai târziu Ungaria şi Bazinul Carpatic vor fi populate de alţii, nu de către maghiari, a declarat prim-ministrul Ungariei.
În opinia sa, a doua provocare este migraţia, care poate fi numită şi o modificare a compoziţiei populaţiei. Migraţia a divizat Europa, "Occidentul s-a împărţit în două", jumătate este o lume în care popoarele europene şi non-europene trăiesc împreună, iar aceste ţări nu mai reprezintă nişte naţiuni, a afirmat Orbán. Politicianul a numit această regiune post- Occident, un loc în care se preconizează că schimbarea demografică finală va avea loc în jurul anului 2050, când oamenii de origine non-europeană vor fi majoritari în oraşele mari.
" În sens spiritual, Occidentul s-a mutat în Europa Centrală", Occidentul este aici, iar între cele două jumătăţi ale Europei are loc o bătălie, a spus Orbán. Europa Centrală a propus ca fiecare să poată decide singur cu cine vrea să convieţuiască, "dar acest lucru a fost refuzat şi se continuă lupta împotriva Europei Centrale, cu scopul de a face să fim şi noi ca ei", a explicat premierul.

Occidentul luptă împotriva Europei Centrale, Bruxelles-ul - completat de trupele lui Soros - "vrea să ne oblige să-i acceptăm pe imigranţi", a declarat Viktor Orbán.
(MTI)
 

Véleménye van? Szóljon hozzá!



Tetszett a cikk?

Ha igen, kérjük like-olja weboldalunkat!
Kövess minket a Facebookon!