La comemorarea care a avut loc monumentul "Siculitidium", ministrul ungar al justiţiei, Judit Varga, a subliniat că "aşa cum şi istoria noastră de peste o mie de ani se împleteşte, şi bucuriile şi tristeţile noastre se împletesc".

Judit Varga a spus că susţinerea primului ei discurs din acest an în faţa "fraţilor secui" este o mare onoare pentru ea. Oficialul ungar a adăugat că a sosit în România cu familia, pentru că a vrut să le arate copiilor săi "minunile Transilvaniei şi ale Ţinutului Secuiesc".

Politicianul a amintit că secuii din Siculeni şi-au apărat suveranitatea şi identitatea, şi deşi lumea s-a schimbat mult de atunci, "protejarea identităţii şi suveranităţii constituţionale maghiare este, în continuare, o sarcină de care trebuie să ne ocupăm zilnic".

"Fie că este vorba de statul de drept sau de decizii comune ale Uniunii Europene privind securitatea aprovizionării cu energie, trebuie să ne protejăm, întotdeauna, dreptul de a avea ultimul cuvânt în problemele care sunt determinante pentru soarta naţiunii noastre", a spus Varga. Ministrul justiţiei a adăugat că experienţa aderării Ungariei la UE demonstrează că "în cele din urmă, în chestiunile cu adevărat importante, maghiarii au avut întotdeauna dreptate".

Judit Varga a subliniat că pentru Guvernul Ungariei, cel mai important lucru este că maghiarii din Transilvania să îşi poată păstra identitatea. "Dumneavoastră trebuie să păstraţi istoria şi cultura maghiară de o mie de ani şi să asiguraţi viitorul maghiar în Transilvania. Nu este o sarcină uşoară, dar Dumnezeu dă întotdeauna cele mai grele bătălii celor mai buni războinici ai săi", a spus politicianul ungar. Judit Varga a amintit că prin acordarea cetăţeniei maghiare şi a sistemului de finanţări dedicate comunităţilor maghiare de peste graniţele Ungariei, guvernul maghiar îi ajută pe oameni în a rămâne şi a prospera în locurile natale. "Vom continua să lucrăm împreună şi în 2023!", a spus ministrul justiţiei.

Vorbind despre războiul din Ucraina, Varga a subliniat: "noi, maghiarii, vrem pace", însă trebuie găsite şi punctele de legătură şi de cooperare dintre ţările din Europa Centrală. "Din partea guvernelor actuale ale Ungariei şi României există o nevoie serioasă de a menţine relaţia de parteneriat strategic", a declarat oficialul ungar.

Ministrul mediului din România, Barna Tánczos, a amintit că la Siculeni, secuii şi maghiarii organizează această comemorare în fiecare an. "Întotdeauna ne întoarcem acasă de la Siculeni cu capul sus, mândri, plini de energie, pentru că de-a lungul istoriei noastre, noi, secuii şi maghiarii, întotdeauna am avut pe cine admira", a spus acesta.

Ministrul maghiar a mulţumit Guvernului Ungariei pentru sprijinul pe care maghiarii de peste graniţele ţării l-au primit de la acesta, şi le-a cerut reprezentanţilor prezenţi ai acestuia să transmită celor de acasă "recunoştinţa comunităţii secuilor". "Spuneţi-le celor de acasă, din Ungaria, că le mulţumim pentru credinţa în faptul că naţiunea este una singură. Şi nu numai că cred asta, ci şi acţionează pentru ca naţiunea maghiară să rămână unită şi să supravieţuiască chiar şi în perioade istorice atât de adverse", a spus ministrul UDMR. Politicianul maghiar a adăugat: şi din Transilvania se urmăreşte cu îngrijorare cum "Ungaria luptă, din nou, pentru independenţa sa", lucru pentru care a urat putere şi rezistenţă, asigurând totodată Budapesta de sprijinul maghiarilor de peste graniţele ţării.

În discursul pe care l-a susţinut, Csaba Szentes, primarul din Siculeni a amintit că ziua comemorării vărsării de sânge de la Siculeni este, totodată, şi ziua naşterii etniei secuilor din Bucovina, comunitate care poate conta pe Siculeni, care este un "loc ancestral" pentru aceasta. "Locul în care stăm acum este un memorial pentru noi toţi", a spus Szentes.

Comemorarea de la Siculeni a început şi în acest an cu o slujbă, care a fost celebrată de către episcopul auxiliar pensionat József Tamás, încheindu-se, apoi, cu o comemorare şi o depunere de coroane care au avut loc la memorial. La eveniment au participat sute de persoane, din partea guvernului maghiar fiind prezent şi Árpád János Potápi, secretarul de stat responsabil cu politicile naţionale.

Potrivit planurilor, vărsarea de sânge de la Siculeni va fi comemorată sâmbătă seara şi la Miercurea Ciuc, unde drapelul secuiesc urmează să fie proiectat pe faţada Castelului Mikó.

În 1764, în timpul vărsării de sânge de la Siculeni, trupele imperiale au masacrat sute de secui din Ciuc, care au protestat împotriva recrutării efectuate de austrieci. Vărsarea de sânge a fost precedată de faptul că în 1760, Maria Tereza a ordonat ca în Secuime să fie organizată, din nou, cu forţe proprii, o poliţie de frontieră care să se afle sub comandă imperială. Secuii s-au plâns că, potrivit noilor reguli, vor trebui să slujească şi în străinătate, sub comandă în limba germană, şi că nu îşi vor putea recăpăta vechile drepturi şi libertăţi în schimbul serviciului militar efectuat. Mulţi dintre e s-au ascuns de recrutarea cu forţa, însă aproximativ 2500 dintre ei s-au adunat în Siculeni şi au întocmit o petiţie către Maria Tereza. În zorii zilei de 7 ianuarie 1764, trupele imperiale au atacat pe neaşteptate localitatea şi au rupt rezistenţa secuilor.