În documentul adresat autorităţilor române, citit de Balázs Izsák, preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), se subliniază: secuii doresc să administreze ei înşişi treburile regiunii în care trăiesc ca majoritari, urmând practica europeană şi principiul subsidiarităţii. În acelaşi timp se precizează că autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc nu lezează unitatea teritorială a României, suveranitatea ei, nu restricţionează interesele cetăţenilor altor naţionalităţi din regiune şi nu contravine Constituţiei ţării.

Potrivit petiţiei, România are deja o datorie de 30 de ani privind îndeplinirea angajamentelor pe care şi le-a asumat la aderarea la Consiliul Europei, implementarea Recomandării 1201/1993 privind autonomia şi a Hotărârii 1334/2003.

"Noi toţi suntem devotaţi păcii şi siguranţei mondiale în spiritul în care aceste valori sunt prezente în mai multe documente ale Consiliului Europei. Astfel Hotărârea 1334/2003 recomandă sistemul de instituţii al autonomiei teritoriale pentru a preveni conflictele interne respectiv pentru ameliorarea lor" - reaminteşte petiţia, care cere ca Ţinutul Secuiesc să formeze o regiune administrative şi de dezvoltare de sine stătătoare, cu competenţe specifice, în conformitate cu proiectul de lege elaborat de Consiliul Naţional Secuiesc.

Participanţii au adoptat petiţia cu unanimitate prin aclamaţii, scandând lozinci care cer autonomie şi afişând bannere cu inscripţia "Autonomie pentru Ţinutul Secuiesc".

În discursul său de la Târgu Mureş, László Tőkés a considerat că incriminarea autonomiei de către clasa politică românească este o "greşeală politică grosolană care are la sursă antimaghiarismul tendenţios". El a subliniat că autonomiştii maghiari din Transilvania nu ar trebui să fie etichetaţi drept "extremişti".

"Noi nu suntem nici extremişti, nici separatişti, Budapesta nu este revizionistă. Maghiarii nu ameninţă în niciun fel unitatea şi integritatea teritorială a ţării noastre" - a precizat el.

Reacţionând la declaraţiile premierului Marcel Ciolacu, care a negat existenţa Ţinutului Secuiesc şi a calificat autonomia acestuia ca fiind "exclusă", preşedintele Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT) a declarat: negarea existenţei însăşi a Ţinutului Secuiesc este absurdă, deoarece contrazice o realitate geografică şi istorică, şi consideră această afirmaţia "un adevărat atentat împotriva identităţii regionale şi etnice a poporului secuiesc".

László Tőkés a remarcat că autonomia găgăuză a început, de asemenea, cu declaraţia Chişinăului că "Găgăuzia nu există", mai târziu însă Republica Moldova a trebuit să adopte, de voie, de nevoie, legea autonomiei Găgăuziei.

"Aşteptăm acelaşi lucru de la Parlamentul României: să sancţioneze prin lege autodeterminarea teritorială a Ţinutului Secuiesc, cele trei niveluri de autonomie pentru comunitatea naţională maghiară din Transilvania, aşa cum sunt incluse şi în programul UDMR. România nu ar trebui să fie mai papă decât papa, adică decât preşedintele Macron, care el însuşi, printr-o deschidere politică neaşteptată, a recunoscut dreptul Corsicii la autonomie şi a iniţiat începerea negocierilor în acest sens" - a declarat László Tőkés la Târgu Mureş.

Attila Csibi, primarul oraşului Sângeorgiu de Pădure şi preşedinte al organizaţiei judeţene Mureş a UDMR, a vorbit participanţilor la manifestare despre importanţa alegerilor din acest an. El a subliniat că secuii şi, în general, maghiarii din Transilvania îşi pot scrie propria istorie doar dacă se vor număra printre câştigători şi la alegeri.

La demonstraţia pentru autonomie de la Târgu Mureş au fost prezenţi Luke Uribe Etxebarría, reprezentant al Partidului Naţional Basc, şi Carles Fité Gabarro, membru al secretariatului naţional al Adunării Naţionale Catalane (ANC), care au îndemnat de asemenea participanţii să persevereze, să rămână fermi şi consecvenţi în susţinerea obiectivelor politice.

CNS a declarat în anul 2013 data de 10 martie drept Ziua Libertăţii Secuieşti. În această zi, în 1854, au fost executaţi liderii complotului secuiesc antihabsburgic din 1852, János Török, Mihály Gálfi şi Károly Horváth. De atunci, în fiecare an - în afară de pauza impusă de pandemie -, CNS a organizat la monumentul martirilor secui din Târgu Mureş o comemorare şi un marş de revendicare a autonomiei.